Ea concepe poezia ca “artă a limbajului” şi limbajul poetic privit ca “limbaj în limbaj”.

Gara din poezia Silviei Bodea Sălăjan aparține unui al treilea tip: gara goală, mai tristă decît chiar cea plină. Toată lumea a sosit sau a plecat, oricum a părăsit gara, numai vorbitorul stă și privește. Își așteaptă soarta? Dragostea? Știe că nu va veni niciunul?

Stă, privește și lăcrimează. „Lacrima din ochii mei” nu este un plîns adevărat, ci picătura tristeții necontenite, a unui om care așteaptă degeaba și știe asta.…

 Zorinel Doritu – Superb. Versuri minunate, sentimente şi gânduri ce deschid porţi spre meditaţie. Versul pare simplu dar este vecin cu genialitatea. E minunat!

Atât de emoționante sunt versurile acestea în care evoci o neîmplinire ce ți-a afectat puternic sufletul. Tăcere, apoi urlet, lacrimi, răni, toate dor ! Îți doresc sănătate și spor în lucrul cu ceea ce știi bine, cuvintele Cornelia Popoiu