se înmulţeau festivalurile

mai ceva ca bidoanele de plastic

pe marginea drumului

berea avea festivalul ei

cârnatul festivalul lui

vinul festivalul lui

nici dansul teatru muzica sau literatura

nu se lăsară mai prejos

un festival continuu

să intre bucuria în popor

tristeţea a venit mai târziu

ce vremuri un festival şi trei beţii

acum trei festivaluri n-ajung pentru o beţie

mă privea languros

în timp ce cu mâna

încerca să-mi desfacă şliţul

am o nevoie presantă de bani

sânt în stare de orice

exclus am zis

aproape mecanic

nu am prezervative

dacă suma e rezonabilă

am să te ajut

după ce verifică dacă suma e corectă

mi-se adresă cu măi zevzecule uită-te la mine

crezi că în fiecare zi întâlneşti o ocazie ca asta

îţi sunt datoare cu un număr

mâine să vii cu…

când au început pietrele

să se bulucească în biata mea fiere

i-am oferit celui de sus ocazia

să facă o minune

era şi cazul

voci cârcotaşe

cleveteau pe la colţuri

minunile din timpurile biblice

erau aproape uitate

m-am pus deci pe aşteptare

îndurând stoic crizele nemiloase

într-un târziu cel de sus

m-a dat pe mâna unui chirurg

şi minunea s-a produs

când nu are ce face îşi aminteşte de  mine

ce se mai distrează

un fraier ce crede că dragostea-i o binecuvântare

unde se mai găseşte în lumea asta

când are de lucru se grăbeşte să termine

şi în timp ce se odihneşte se gândeşte la mine

nu înţelege cum mi-am deschis ochii şi urechile dintrodată

din barbatul care eram supus şi împăcat cu soarta

bărbatul fără noroc

devenisem revendicativ de nesuportat

ca să se…

istoria acestei întâmplări

din cauza circulaţiei cu  o viteză

mai ceva ca a unui tren rapid care se respectă

se putea asculta de mai multe ori pe zi

dar niciodată indentic deşi povestitorii

dădeau asigurări depline privind veridicitatea

era vorba cu certitudine de o luptă

între un animal urs/ursoaică

şi o fiinţă umană tăietor de lemne/cioban/bătrân

funcţie de povestitorul pe care norocul ţi-l scotea-n cale

locul…

făcea copii cu alţii

până acolo se preta

și mi-i trimitea noaptea-n vis

copii blestemaţi

capabili de orice

te apuca groaza să-i fi văzut

urlau tăvălindu-se pe jos

implorând iertarea mamei

sau mângâindu-mă cu priviri tandre

îmi sărutau picioarele

sperând să mă-nduioşeze

cu inocenţa lor

rugăciunile sau scuipatu-n sân

n-au ajutat la nimic

trăiam un coşmar

care începea…

îmi doream cu ardoare

să spun ceva inteligent

despre dragoste

dar nu-mi ieşea

dădeam vina pe femei

chipurile mă foloseau

fără să mă stimuleze

la reproşul meu

una dintre ele a replicat

dragostea jocul-minune

fără reguli

produce orbire

timpul inteligenţei lipseşte

bărbatul îndrăgostit

e atât de prost încât e-n stare

să moară pentru o femeie

dacă ar putea să o facă

de mai multe…

am învăţat crişma pe de rost

o nimeresc şi cu ochii închişi

ştiu cînd barmanii mistifică băutura

şi cu ospătarii mă trag de şireturi

ştiu băuturile preferate ale clienţilor

şi le cunosc biografiile

ca pe buzunarele mele

crişma este locul meu preferat

aici m-am născut a doua oară

aici uit victoriile ratate

şi nu-mi pasă de înfrângerile suferite

aici sunt sub protecţia lui bachus

şi nici un necaz nu mă…

o seară melancolică

bate în geam ameţită

cum în aer plutesc aduceri aminte

n-am timp pentru ea

mă chinui să te introduc

în spaţiul închis al poeziei

la care medita mallarmé

desfăşurat pe albul paginii

să nu mai spunem niciun cuvânt

ca într-o tăcere prelungită pentru vecie

aş fi reuşit  cu siguranţă

dacă dragostea noastră imprudentă

n-ar fi eşuat

într-o poezie ratată

bună doar de aruncat…

femeia este o cetate

bărbatul are datoria sacră să o cucerească

decreta el cu înverşunare

cel care crede că lucrurile merg de la sine

sau că întâmplarea joacă rolul hotărâtor

e un naiv

barbatul care se respectă

are în orice moment un plan bine întocmit

locul şi timpul acţiunilor de cucerire

fiind prevăzute minuţios

ce vânător e acela care nu ştie

când şi pe unde umblă vânatul

trebuie avute în vedere…

dacă întâlniţi

pe uliţile satului

pe dealuri sau prin văi

copilăria mea

însingurată şi plină de suferinţi

oferiţi-i adăpost casă voastră

daţi-i de mâncare

şi de băut

ca şi cum aş fi eu

dacă-i tristă

înveseliţi-o

şi mai ales lăsaţi-o

să se joace cu copiii şi nepoţii voştri

pe mine să mă scuzaţi

dacă lumea n-ar fi aşa cum e

dacă aş fi avut o altă viaţă

nu v-aş fi…

ajuns la pensie

pentru că nu ştiuse

să-şi treacă sub tăcere

noua lui stare amantele

au început să-l părăsească

li-se părea jignitor

să primească-n pat un pensionar

fapt ce le-ar afecta grav demnitatea

cum nu putea renunţa la amantlâcuri

o veche meteahnă

s-a gândit să se dea drept om de afaceri

şi lucrurile au început să meargă chiar bine

singura problemă era

să-şi păzească punga destul de…

azi medicul e în toane bune

prescrie

sănătate şi viaţă lungă

într-o veselie

e în stare să externeze toţi pacienţii

îmi încerc şi eu norocul

mai vorbim săptămâna viitoare

tradus astă înseamnă

că în următoarele trei zile

trebuie să-mi ţin gura

să-i spun de pisica albastră

n-ar înţelege

şi alt argument mai tare n-am

şi nici nu pot ofta

face rău la inimă

aflând că ţara e în criză

din spirit de solidaritate

alcoolicii hotărâră să reducă raţia de alcool

cu cinzeci la sută pe cap de beţivan

fapt ce i-a scos în strada pe birtaşi

aducându-le acuze grave

nişte nerecunoscători

după ce  au făcut atâtea eforturi

de-a lungul timpului să le stingă

setea nesătulă

acum îi vor în faliment

dacă şi-au pierdut minţile

vor să-şi piardă şi obrazul

când îmi voi fi pierdut minţile

uitând c-am fost trădat

într-o seară melancolică de toamnă

am s-o caut

mânat de nestăvilita dorinţă

de a şti cum mai arată

dacă mai râde

dacă mai zâmbeşte cuceritor

dacă mai poartă în ochi fulgere letale

dacă mai poate inspira vise

dacă mai poate minţi

când îmi voi fi pierdut minţile

uitând că m-a trădat

într-o seară melancolică de toamnă

am s-o…

N-am scris până acum despre cărțile lui Andrei Mocuța. Nu din cauza lor, ci din a mea. Tânărul autor e déjà la a treia carte și iată, acum mi-a sunat și mie ora. De „trezire”.

În general, prozatorii de azi țin morțiș să șocheze. Prin ficțiuni chinuite de barochisme, de conținut și de limbaj. Ce înțeleg cititorii din aceste creații sofisticate, rămâne de văzut. În acest peisaj, prozatorul nostru face figură aparte. Nu în sensul că se livrează unor proze banale, infantile ca stil.…

când spuneai hai

mă făceam haiduc

şi omoram şapte cai

să ajung la tine

uitam flinta

şi nici pistoale nu aveam

pe cer răsărea o lună

speriată de goana nebună

tu nu mai spui hai

eu am uitat unde stai

doar caii pe câmpii

nechează zglobii

în aşteptarea

călăreţului năzdrăvan

să pornească iar goana nebună

prin parcurile oraşului meu

cresc flori doar în vise

primăria are grijă

să planteze marketing-uri

şi ici colo câte-un bloc de locuinţe

pentru evitarea eventualelor proteste

importă plante artificiale de ornament

şi spray-uri cu miros de flori

consilierii au hotărât

să organizeze pentru tineret

excursii

să nu se uite cum arată

copacii şi florile în postură naturală

cu ştiinţa botanicii…

mă crede oraşul un ingrat

un pretenţios plin de nazuri

cu străzi preferate

(discriminare condamnabilă)

unul care se lasă agasat

de aglomeraţii

de mulţimea maşinilor

unul care acuză veşnic oxidul de carbon

reclamă lipsa oxigenului

şi pe deasupra nu suportă supermarketurile

răsărite ca ciupercile după ploaie

unul care oftează după locuri de promenadă

un ofuscat un pierde-vară

care visează la…

cel de la salonul nostru

azi tună şi fulgeră

dacă bolnavul nu-i un gurmand

nu-i un drogat atunci

cu siguranţă e un alcoolic

analizele de laborator spun clar:

ficat praf rinichii praf

plămânii vai de mama lor

cum să nu bată inima anapoda

ghinion nemaipomenit

să ajungi responsabil cu vieţile

acestor triste epave ivite

din cine ştie ce cotloane sordide

o pedeapsă mai mare ca asta

nici că…