Andreea Popia's Blog (10)

îţi spun că :

eu nu port

rochiţe scurte

doar tricourile tale

cu miros verde

când stai

cu ochii în tavan

mă strângi în braţe

ca pe ursuleţul de pluş

din copilărie

mai port

gândul

că lucrurile din jur

ar trebui

să se ţină de mână



să închidă

ochii mari

dintre noi.

Adăugat de Andreea Popia la Iulie 4, 2010 la 12:00pm — 16 Comentarii

***

scriu poveşti personale

în versuri impersonale

iubirea a rămas într-un cui

bătut în podeaua unei cafenele


eu


sunt singura care stie

că până şi pasajul de la universitate

e un poem

cu rimă

împerecheată

în toate cuplurile de studenţi

care trec grăbite

cu sentimente şi poveşti

la fel de personale

ca ale mele.

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 28, 2010 la 4:08am — 5 Comentarii

inadaptare

sunt prea mulţi fluturi

morţi

în jur


am aripi

strivite pe coaste

şi zâmbete

încleştate în dinţi

şi păreri inutile


mă înalţ

în tine

în timp ce

în mine


se zbat prea mulţi fluturi

mucegăiţi de nezbor.

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 24, 2010 la 1:42pm — 9 Comentarii

Dezolantă

Bunicu lega mere

de crengile copacilor

din ogradă

în fiecare vară

dulci minciuni

copilăria mea

copilărie de bunic

bunicu m-a învăţat că

trenurile

aduc întotdeauna

moarte.

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 17, 2010 la 4:00pm — 9 Comentarii

Cu, dar fără

Cu genunchii tociţi
eu
nu am făcut niciodată
rugăciuni

Cu unghii ascuţite
desenez stele
şi fluturi morţi
în carnea ta
moale

Cu aripi de sticlă
nu am trecut niciodată
oceanul
tău cu depresii

Cu febră acută
scriu poeme stupide
cu gândul spre tine
nu

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 15, 2010 la 12:02am — 6 Comentarii

ceas de uitare de sine


în trenul

care uitase să mai plece
o sticlă de cola
zăcea
în compartimentul
mirosind a tine
nu suport vagonul cuşetă
nu mă mai suporţi
pe tren
doarme o bufniţă
ai tu grijă
de ea
sunt trenul
care uită mereu
să mai plece

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 14, 2010 la 1:55am — 6 Comentarii

recensământ

când te plictiseşti

începi să numeri

piticii de pe

creierul meu

îţi zâmbesc

nevrotic - psihotic

(oricum nu ştim care e

diferenţa)

piticii mei

sunt frumoşi

şi inteligenţi

i-ai vopsit pe toţi

în albastru

cu zeci de nuanţe

eşti un pictor

nebun

la mine pe creier

piticii albi

sunt aproape fericiţi

piticii negri

sunt aproape trişti

ai uitat

să…

Continuare

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 11, 2010 la 4:08pm — 16 Comentarii

alienare

care extraterestru



ne-a închis împreună



într-o bucată de cretă



şi ne-a desfăcut…



Continuare

Adăugat de Andreea Popia la Aprilie 1, 2010 la 11:30pm — 4 Comentarii

Evă

sunt un şarpe

încolăcit

în jurul coapsei tale

sărută-mă sărat

sincer

solemn

nu ma privi

de parca aş fi

o papuşă de lemn cu chipul crăpat

strânge-mă străin

sinistru

stupefiat

când te sugrum

nu îmi spune

că iubirea nu există.

Adăugat de Andreea Popia la Martie 31, 2010 la 1:30pm — 12 Comentarii

Acasa

la mine in cap



creşte un băieţel



îl ud la ore fixe



el prinde fluturi…



Continuare

Adăugat de Andreea Popia la Martie 31, 2010 la 12:04am — 16 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor