lucrarile din ciclul acesta povestesc putin despre un iad al fragmemtelor

astăzi este ziua micilor prinți



iar noi am uitat din păcate de îmblânzirea vulpiței



şi de planeta pe care am vorbit prima dată



aveai patru ghimpi şi o frică teribilă de curenții de aer



ieri s au împlinit câţiva ani de atunci. griji şi probleme de rezolvat



ce lume grăbită ne dăruim unii…

   În dimineaţa zilei de 30 martie găsesc pe pagina unui prieten fb, muzeograf şi critic de artă băcăuan, Iulian Bucur, sub o poză, trei rânduri :

“Între Pâraie, la Dumeşti-Vaslui, arheologii au descoperit, în vasul mai spart, boabe de oxid de fier si mangan, două pensule cu coadă de lut si un lustruitor. Au format trusa unui pictor cucutenian. (azi la Muzeul din Vaslui)…

6 aprilie 2012

s-a adunat mustul zăpezii şi pleava toată stă în puhoaie

fiară am zbierat miezul nopţii până când am oprit inima de oţel a micului citizen

ceasul meu cel nebun vedea nălucă

un vas de căldură eram un vas de furie-am ajuns

prostia m-a dat în clocot cer iertare cuvintelor şi ţie adi

atât

câteva minute după 18.30

abia v-aţi întors de la lidl

preuteasa v-a adus cu jepp-ul cherokee

copiii caută nerăbdători…

dacă sunt   

sunt pe aici aud doar de bine altfel surzesc

robinetul era înghețat la început apa curgea cu rugină

începem lucrul

am strâns gunoiul din curte

bosoi arde corzile de prisos de la vie mută compostul pentru râme la umbră

pământul de flori e produs secundar

luca-i pescar…

ora 6 este gălăgioasă 

vrăbii scatii şi o mierlă

câini cocoşi toaca de la biserică un automobil ce toarce la deal iar cocoşi 

iar toaca de la biserica e vinerea mare la catolici

un avoin supersonic trece foarte departe

toate îmi aduc aminte de liniştea lui sântimbreanu

dintr-o povestire în care auzeai cum creşte firul de iarbă

ce mai la deal

ce mai la vale 

necuvântătoarele îşi cheamă perechile

eu mă gândesc la…

hai să îţi spun ceva frumos frumos

azi a venit nea valică

să lege la vie

dacă nu e curăţenie în curte

şi nu sunt strânse jucăriile copiilor

spune că el nu lucrează pe frig







îi spun domnul vasilică

ştii cu artiştii trebuie să ai aşa un comportament respectuos

m am plâns şi eu mamei

că…

vb deseară

nu pot sta

iartă-mă



 



 



iubito uite a venit simina  la mine se simţea foarte rău foarte rău

a scăpat poşeta din mâna era speriată iubito rimelul se scurgea pe faţa rece ca gheaţa

şi eu dârdâi acum

nu am putut dormi toată noaptea

frigul ei molipseşte

copiii nu ştiu suferinţa

au lăsat-o toată săptămâna afară

scrie-i poezia ta cu actori

încearcă să înţelegi că pleacă departe departe

am vorbit cu…

catolicului de gherghel prietenul meu (împreună am ucis beri)

24 februarie 2012

tati ce înseamnă că trebuie să mergi la cuțit

trebuie să mă operez tati asta…

dimineaţa îmi place să beau cafeaua foarte fierbinte şi dulce. să-mi ard limba. asta ca să-mi aduc aminte de tine. ori ca să nu mai simt alte arome. ori cum spunea…

Eu are lumea lui



Eu se învârte în cercul lui



Eu face cuvintele



Eu drege cuvintele



Eu aşteaptă cuvintele care să-l aplaude zgomotos



"tu nu eşti ceea ce eşti!"



parafrazează Eu cuvântul întrupat



marele Eu nu este copil deşi se comportă ca şi cum ar fi



marelui Eu  pată i se pune foarte repede



Eu se joacă tot timpul cu silabele poc!



(se întinde pielea de plastic transparent a apei…

lena stă pe scara blocului ca un ghemotoc de hârtie. oamenii trec pe lângă ea ca pe lângă un ghemotoc de hârtie. strânge între picioare o păpuşă.

lena. lena. aşa o cheamă și pe verişoara mea. lena stă pe scări cu păpuşa între picioare. îi smulge părul. fir cu fir. ai ruj? de ce-ţi trebuie ţie ruj?

vreau să mă fac mare.

lena are opt ani. îşi doreşte să se fi născut fără cap.

îmi scot bricheta mă aşez la masa de scris. lena…

I

femeile mele au început bine anul

au mîncat bine au trăit bine și-au făcut culcuș în iarba înaltă

să nu le găsească ogarii

vînătorii se vor mulțumi cu puțin

își vor umple tolbele cu mici animale

fazani ori iepuri cu urechi mari

femeile mele își spală blana la rîu

povestesc

dumnezeu mănîncă pepeni

scuipă sîmburii ei cad pe pămînt acolo vor încolți

lanuri ce vor rodi la nesfîrșit

femeile mele sunt niște plante…

în orașul meu verde ca mătasea broaștei tatăl meu verde trage să moară

eu nu mă bucur eu nu îl plîng

tatăl meu roșu culege via

tatăl meu alb cosește iarba

vîj-vîj face coasa prin iarbă

vîj-vîj face coasa prin tata

iubita mea face cuibul

în curînd va veni cerul gri

va veni cerul negru

va veni cerul vînăt

oamenii vor urla ca lupii de stepă

se vor ploconi la picioarele noastre pentru un adăpost

iubita mea va trage…

între oameni și mașini aleg mașinile

mașinile sunt mai înțelepte ca oamenii

de fiecare dată când mi se aduce o mașină nouă la dezmembrat îmi vine să plâng

ca atunci când tata îmi smulgea câte un fir de păr pentru fiecare greșeală din tema de la mate

șeful de atelier mă ia de umeri îmi spune tata nu e aici…