Daniel Aurelian Rădulescu's Blog (1,006)

Poezie XXX

Vă las gust ”satisfăcut”,
v-am răspuns la ignorare
să scăpați de cazna mare
să-mi vedeți numele slut,
poezindu-mă-n prostie
pe-acest site, ce ”naiv” vrea
și mă plec, grăbesc pingea,
să vă las... luminăție (?!?).

Ps. 
E mai mult ... o parodie
despre-un site, ce-l las, în vrie...
31.03.2013

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 11, 2017 la 7:49pm — Nu sunt comentarii

A, sexie

Îmi port sexul cu mine și, este aproape zilnic, cred,

Pentru că nu-i remarc sigur mereu utilul, ori prezența

Prins în tot felul de întâmplări în care să purced

Cât pot de voluntar... să-mi evit altora absența.

Parcă n-ar fi un general valabil, nici oricând

Fiecăruia și, nici același pe tot lungul vieții,

Fiindcă-i…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 9, 2017 la 5:26pm — Nu sunt comentarii

Ne... sfârșit

Dacă legea a treia a dinamicii se aplică în fizica universală,

atunci moartea ne-ar da un recul, cu o forță egală...

păcat, de atâta școală!

Cum nașterea se spune că nu poate fi din nimic, niciodată,

eu fiind deja, e clar că exist dinaintea nașterii eternității...

și nici nu mai văd rol, posterității!…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 8, 2017 la 7:37pm — Nu sunt comentarii

Uscate lacrimi

Când mă mai plâng,

Mi se ciupesc din strune,

Întinse aproape a rupe, bune

Cât încă nu mă frâng.

Când mă despart,

E ca și un ecou,

Ce se întoarce afazat...

Târziu și deformat de hău.

Când încă mai visez

Sunt ca un…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 7, 2017 la 10:05pm — Nu sunt comentarii

Atrofieri de-un cânt de lebădă

Mi-e frică să mai nasc, că și condamn la moarte

și să aud am teamă, că-s multele... cerințe,

iar mână țin la ochi urât să nu deșarte

și-mi pun mănuși s-am simț, atrofiind silințe

de atingeri, rău murdare... doar gust îmi stă pe limbă,

amar de atâtea frici ce viața mi le plimbă.…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 5, 2017 la 2:49pm — Nu sunt comentarii

De mână proprie

Mă port, cu multă grijă, în palme

cu linii de destin deja trasate,

îmi numărând, pe degetele atât de scurte,

cât îmi lipsește dintr-un secol să-l ating

și, mă strecor prin ele; întâi copil din basme,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 3, 2017 la 5:52pm — Nu sunt comentarii

Timpul omătului



Încă sleit timpul s-așarnă

Să frigă mâini, obraji să ardă,

Să umple sol, alb să nu piardă

O pururi, pură, castă iarnă.

Se plimbă-n nori stafii grizate

Suflând…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Octombrie 2, 2017 la 5:37pm — Nu sunt comentarii

Parcurs...

Se întoarce acasă, iar târziu

Și, n-are paisprezece ani...

Și ai ei îi acceptă timpuriu

-Că nu-s defel orbi- puritani…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 30, 2017 la 2:20pm — Nu sunt comentarii

Neghiobie



Dac-ar fi, ce-i mizerabil,

Nesimțit, deci inodor,

Ar fi și prost explicabil...

Nevăzut... așa, ușor!

Dar cum aerul e plin

-Cel ce-i respirat,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 29, 2017 la 1:57pm — Nu sunt comentarii

Frica

Ce înseamnă frica pentru o țară;

Să-și dea tot, trup, pentr-un popor,

Să-l aibă scut pe contur, sfoară

Pe margini... brâul salvator?…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 24, 2017 la 3:30pm — Nu sunt comentarii

Frontispicii

Cât anormal conduce, atât straniu, o lume

În detaliile-i răspândite panterestru,

Aleatoriul -afișat mereu cu aceleași nume-

Se pronunțând, se etalând fără motiv; poate doar estru…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 23, 2017 la 1:11pm — Nu sunt comentarii

Explicație sumară

E Lumea toată o defecare,

Se răspândind din hoit, treptat

Mirositor, la macerat!...

Împuțind Pământ, de n-ar fi Soare.

Și Omu’ e tot o…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 22, 2017 la 5:00pm — Nu sunt comentarii

Ultima rectificare

... fir

dus,

mir

sus,

cast

mort,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 21, 2017 la 1:04pm — Nu sunt comentarii

Genom

Am țara în mine, îs țară eu

Drapel cu tot, de curcubeu.

Mă țin lipit de toți o vamă,

Întegru dintr-un tată, o mamă,

Pictați de timp pe același loc

Roșind pământ de busuioc,

Printre un galben crud de spice

Înțepând cer, să se ridice

Se picurând albastru-n pâini,

Storcând din glod crăpate mâini

Să scoată aur în culori

Diverse, între poieni de flori

Păscute de zimbri, de ciute,

De miere, urs pom să sărute.

Curat mă spăl în…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 19, 2017 la 3:47pm — Nu sunt comentarii

Roman

Sunt dornic să scriu un roman,

Dar am o frică neînțeleasă,

De atâtea pagini stând să iasă

Dintr-un anonimat tiran.

 

Că-i parcă o pedeapsă scrisul

De coli, coli lungi cu personaje

De eroi buni, sau derapaje...

S-aleg happy end, sau ucisul!?

 

Și truda n-ar fi peste poate,

Că nu-s nici rime, versuri,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Septembrie 9, 2017 la 9:03pm — 1 Comentariu

Amintiri

De poți trăi din amintiri

Uitând existent din prezent

Și mori răpus de accident,

-Deci viitor nu va mai fi-...

De ce n-ai drept la retrăiri,

Căci tot ce-a fost e evident

Definitiv, rămas fluent,

Neîmpiedicat, fără opriri?!...

Chiar mintea de-are îngrădiri

Și se destramă inerent,

Chiar de nu-i scris în testament

Să…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la August 17, 2017 la 1:38pm — Nu sunt comentarii

Impediment, în existență...

... sunt condamnat

să dispar într-o zi, în noapte,

de pe pământ, de pe lume

și n-am cum să mă scap,

să sar în levitație

departe...

îs supus la gravitație,

o lege ce nu știu să o fi votat

anume

și-i loc imens unde să-ncap

cu suflet și cu trup...

nu pot să fug, erup,

că am un uriaș balon de-atâtea…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la August 4, 2017 la 2:22pm — Nu sunt comentarii

Presimțire

Din zori târzii, ca de obicei, se scoală astăzi parcă beat

Și simte un gol, ca o sfârșeală în început, neexplicat,

Cu inima în ezitare bătând în cap de aseară plin,

Vaccilant brusc, dezordonat în frământări, ca un vaccin

Ce nu previne, invadând ca pe-un bolând, idiopatic,

Înfundând cohlear cu vomă, pupile dilatând apatic...

Și suflu-i se pierind, este-un cald umed, rece…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 25, 2017 la 3:06pm — Nu sunt comentarii

Spiritism...

... insinuat, fără vreun expeditor palpabil și fără vreun traseu anume,

totodată -dintr-o dată nici bănuit măcar, fără vreo prevestire, ca din altă lume-

brusc schimbă plan -făcut cu atât de mult detaliu, după lungi, profunde explicații,

pur empiric, părut fără vreo noimă- rupe film și totul se prăvale în aberații...

doar firul de păianjen, nevăzut, lipește-n funie și creier, minte, suflet, corp,

rostogolind…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 23, 2017 la 7:38pm — Nu sunt comentarii

Băi!

 

Băi, țara vă e ca și vândută

Și, prime luați de murături

Toți ce-i cu palma nebătută,

Manifestanți... de înjurături!

 

Băi, țara-i toată o hârtoapă

Și porcul vi-l tăiați din primă,

Orbi vă săpând orbește groapă,

Uitând că tot trăiți din crimă!

 

Băi, țara moare, e tot mai rară,

Vă premiind cu miel…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 19, 2017 la 12:24pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor