Daniel Aurelian Rădulescu's Blog (991)

Amintiri

De poți trăi din amintiri

Uitând existent din prezent

Și mori răpus de accident,

-Deci viitor nu va mai fi-...

De ce n-ai drept la retrăiri,

Căci tot ce-a fost e evident

Definitiv, rămas fluent,

Neîmpiedicat, fără opriri?!...

Chiar mintea de-are îngrădiri

Și se destramă inerent,

Chiar de nu-i scris în testament

Să…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la August 17, 2017 la 1:38pm — Nu sunt comentarii

Impediment, în existență...

... sunt condamnat

să dispar într-o zi, în noapte,

de pe pământ, de pe lume

și n-am cum să mă scap,

să sar în levitație

departe...

îs supus la gravitație,

o lege ce nu știu să o fi votat

anume

și-i loc imens unde să-ncap

cu suflet și cu trup...

nu pot să fug, erup,

că am un uriaș balon de-atâtea…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la August 4, 2017 la 2:22pm — Nu sunt comentarii

Presimțire

Din zori târzii, ca de obicei, se scoală astăzi parcă beat

Și simte un gol, ca o sfârșeală în început, neexplicat,

Cu inima în ezitare bătând în cap de aseară plin,

Vaccilant brusc, dezordonat în frământări, ca un vaccin

Ce nu previne, invadând ca pe-un bolând, idiopatic,

Înfundând cohlear cu vomă, pupile dilatând apatic...

Și suflu-i se pierind, este-un cald umed, rece…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 25, 2017 la 3:06pm — Nu sunt comentarii

Spiritism...

... insinuat, fără vreun expeditor palpabil și fără vreun traseu anume,

totodată -dintr-o dată nici bănuit măcar, fără vreo prevestire, ca din altă lume-

brusc schimbă plan -făcut cu atât de mult detaliu, după lungi, profunde explicații,

pur empiric, părut fără vreo noimă- rupe film și totul se prăvale în aberații...

doar firul de păianjen, nevăzut, lipește-n funie și creier, minte, suflet, corp,

rostogolind…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 23, 2017 la 7:38pm — Nu sunt comentarii

Băi!

 

Băi, țara vă e ca și vândută

Și, prime luați de murături

Toți ce-i cu palma nebătută,

Manifestanți... de înjurături!

 

Băi, țara-i toată o hârtoapă

Și porcul vi-l tăiați din primă,

Orbi vă săpând orbește groapă,

Uitând că tot trăiți din crimă!

 

Băi, țara moare, e tot mai rară,

Vă premiind cu miel…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 19, 2017 la 12:24pm — Nu sunt comentarii

Pagină de lume

Stau gânditor pe-un scaun, nemișcat, aton

Avalând tot ce-i în jur; imagini unicate,

Căci fiecare clipă-i alta, un abandon

De ce a fost înspre a fi... și oricui, c-o-altă parte!

 

Absorb avid momentum, căci e cât încă ”sunt”

Și vreau să-mi fac colaj de-un film în mii de cadre

Pe rola cu al meu rol pe-o coajă de pământ,

Ce-i voi fi condiment... raclă-ntre…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 16, 2017 la 11:11am — Nu sunt comentarii

Tomnând

Vară se stinge încet, torid răcește

Și albastrul cer se sprijină pe nori,

Ce apasă cocârjind frunze. Culori

Se estompează, verde îngălbenește.

 

E parcă o oboseală a timpului, naturii,

Se îndepărtând de soarele în cuptoare

C-o lume de fochiști ce-a întreținut ardoare

Pe câmpuri, prin livezi, prin vii... de de-ale gurii.

 

În pomi,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 15, 2017 la 3:39pm — Nu sunt comentarii

Anonim

Treci pe stradă, iar, pedestră,

Lasă-mi iris să te-atingă

Și din inima-mi ecvestră

Să-mi las pași… pe gând să-ți ningă!

 

Hai, te-așează iar în parc,

Să-ți mângâi ce-i loc lăsat!

De pe bancă să-mi simt arc,

Suflet... Să-mi pierd respirat!

 

Spune iar din buze șoapte

Să le îngân în descifrare

Ce nici…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iulie 9, 2017 la 3:41pm — Nu sunt comentarii

Stupoare

Acum stau pe alt tărâm, sătul de zdrențuit

-De mult, de când doar știu că încă nu eram-

De alții, ziși de-ai mei, ce tot l-au ciopârțit

Tăind! L-au tot vândut la oca, ori la gram!

 

Și-l vând și-acum la ster, sau florile de mină,

Cu aerul, un gaz ce încă îl mai are...

Nu precum alții o fac în țara lor vecină,

Punând la loc, la toți, aceeași…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 28, 2017 la 10:14pm — Nu sunt comentarii

Colaje

E trist când spațiul te desparte,

Dar și mai trist când timp separă

Și nu se întoarce cum o vară

Și nici cum pagina de-o carte...

 

Și aproape-i, doar puțin... departe!

 

De unde ai cuvânt să pui

Suav, de dragoste să spui,

Așa cum nu-i al nimănui

Și s-atârni inima de-un cui?...

 

În fuga de-un…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 27, 2017 la 10:28am — Nu sunt comentarii

Tomnatec amurg

Se îngână încet, nesigur, canicular sfârșit,

Cu schimbător amurg în toamnă sângerie

Băută-n căni de must, din ruginii de vie,

Mânjind pân’ la urechi un soare-n asfințit.

 

În verde sidefat se mișcă frunze-n ramuri,

Se desenând pe un cer albastru, în ton de mov,

Cu nori, din bulbucați, în pieptănat alcov...

Și picuri se preling pe aburite…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 25, 2017 la 3:06pm — Nu sunt comentarii

Anti... libris

Tresaltă strada, toată o bucurie

Că-i plină de reclame, bănci,

De boarfe, adică haine, hălci

De carne... A dispărut librărie!

 

Și tinerii se țin de mână; ea zglobie

Și el c-un colier cu microfon

Privind ecranul ei ce-asculă ton,

Amorezați... Nu mai e librărie!

 

S-au adunat câțiva cu veselie

În cămăși albe,…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 10, 2017 la 8:22pm — 2 Comentarii

Binecuvântat fie... PRAGUL

Mi-am pus de azi un prag la cât, la cât să fur…

Ceva la 10 milioane, d-”euroi” ”bien sur”,

Că așa se poartă acuma, tare de cap, dur

Și-n judecată, n-ajung… Țara are ”une Cour”!

 

Am lăsat pragul jos de tot la nesimțire,

Că toți, ce-i am deasupra, îs toți o oglindire

Până la cât să-și bată joc ei, fără oprire,

De-o întreagă țară… politicieni, stat, o…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 9, 2017 la 4:30pm — Nu sunt comentarii

Iar și iar

Fiori îmi scurg pe un portativ imaginar,

Numai al meu, fără de note, van.

Mă pierd în sunet printre unde, meloman

Și, mă gândesc la tine, iar și iar.

 

Citesc cuvinte, de alții puse literar

Pe muzica cu note... Îs anotist!

Mă-mpânzesc lacrimi, că nu sunt artist...

Doar mă gândesc la tine, iar și iar.

 

Îmi scald privirea pe…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Iunie 4, 2017 la 12:34pm — 1 Comentariu

Porționări în perdere

... partea mea, de pasăre ușoară,

își tot pierde din pene,

privirea ageră-i tot mai alene

și totuși timpul, zboară...

 

... și câinele, din mine, bun,

nici nu mai latră, nu păzește

ce-am, nu mai gonește

nici stihii, pe-orice ne-bun...

 

... nici vorbă de vreun leu, rege,

căci scaunele-jilț sunt…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 30, 2017 la 12:58pm — Nu sunt comentarii

Fatalitate... de prezent

... e lecția de chirurgie

-unde pe viu se taie în carne vie

cu instrumente atât de vechi, caduce,

probabil moștenite din străbuni, etrusce-

se scoate, rând pe rând, laparatomic,

orice țesut, țesut din timp atomic

și care-ar face un întreg melodios fragil,

crescut atât de educat de tați, copil

cu atât bun simț din glie și din mame

oblojind precum…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 28, 2017 la 11:03am — 2 Comentarii

Alee de iubire

Se plimbă dragostea pe-aleile în halte

Cu arcași ascunși, ce înfig săgeți cu cârme,

Ce-i lasă drum pe artere ei, inimii, s-o salte

Și doar bătăi să schimbe gong, fără să o curme.

 

Un iz e la începutul, mirosul de-a se ști,

De sine și, că alături e un altceva... Ori, straniu;

La fel și, diferit, cum noaptea nu e zi...

Din pântec, coapse, piept și gândul sus...…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 17, 2017 la 5:34pm — Nu sunt comentarii

Mapamond

De unde atâtea temeri în lumea ce ne-i dată,

Făcută dintre noi și pură, desfrânată?

Oare de ce-s pedepse, adesea atât de strâmbe?

Oare de ce-s, o parte Fortuna... și alta umbre?

 

Cât suntem de identici, cum oile într-o turmă

Și ascundem mușcătură, omor ce viață curmă,

Nu dintre lupi, ori lei, rechini, ori crocodili...

Se devorează o lume; în vânători……

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 15, 2017 la 4:34pm — Nu sunt comentarii

Albastru, albastru...

Se pleacă cer pe mare din picuri albăstrele

Pe boabe, întunecând ’n albastru-nchis, de vie

Se revărsând prin vene în pasta pe hârtie

De-un băiețel în bleu... cu palme mititele.

 

Sclipește ametist în raze subterane

Prin prismele de roci din râuri cristaline,

Spre funduri de atoli de bleuri pur divine...

Până-n afund de ghețuri de-arctice…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 14, 2017 la 10:08am — Nu sunt comentarii

Livada uitării

Liane întinse, pârlogind mărăcinoase,

De muri cu volbure ce prind în verzi cătușe

Pas cercetaș de vremi din firi apuse,

Printre strâmbași puiandrii în ramuri des golașe.

 

Înalte crengi țâfnoase în trunchiuri vechi de pruni

Știuți doar după coaja-n lucii foi crăpândă,

Din care țepi alungi se-ntrepătrund s-ascundă

Firave frunze-n vârfuri spre cerul cu…

Continuare

Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu la Mai 9, 2017 la 1:35pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor