Gabriel Bota's Blog (10)

despre aşteptare şi aşteptări

am aşteptat mult azi mai mult decât oricând fără ca să ştiu ce şi de ce aştept dar aşa m-am trezit cu această senzaţie că trebuie să aştept şi-am aşteptat în timp ce-mi beam cafeaua vreun sfârşit de lume vreo apocalipsă neanunţată sau măcar vreo iarnă bizară în care nimeni nu ştie cum e să ningă şi încă beau cafea şi încă aştept şi mă strecor în oameni pe care nu-i cunosc şi le imaginez vieţile pe care niciodată nu le voi putea trăi şi le trăiesc vieţile pe care întotdeauna şi le-au imaginat…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Noiembrie 3, 2011 la 5:58pm — Nu sunt comentarii

seară în septembrie

e seară în septembrie

aş bea un ceai cu ghimbir la samsara

şi m-aş citi în pălmile oricui, nimănui

 

apoi m-aş arunca în locul cuiva

de la vreun etaj miraj

rupându-mă amestecându-mă

până învăţ să iubesc nevrotic hiptonic

 

şi nu m-aş opri n-aş mai gîndi

i-aş lăsa pe toţi să-mi trăiască din viaţă

măcar o secundă rotundă

 

eu să dispar eu să apar

undeva oriunde uneori nicăieri

iar noaptea…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Septembrie 10, 2011 la 9:24pm — Nu sunt comentarii

„eat shit fuck kill and die”

the sun hurts my eyes nu am celule în mine şi nu voi muri de bătrâneţe hiptonizat îmi aduc aminte amintirile altcuiva de picioare am legată o bucată de carton pe care scrie 1313 şi câteva fermoare pe abdomen care se pot deschide dacă vrei să pui ceva în mine sau să iei ochii mei sunt albaştri nu sunt ochii mei eu am ochii verzi doar dacă e toamnă în rest sunt doar speriaţi sensul vieţii „eat shit fuck kill and die” îmi şopteşte sade marchizul simt zilele în sens invers

de ce eu sunt…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la August 6, 2011 la 3:31pm — Nu sunt comentarii

sunt bun, doar noaptea!

pe lună se văd arhangheli tembeli

ce-şi tatuează pe iris

un fel de culoare încinsă

pe care noi oamenii o numim

iubire

 

e 2 noaptea, sunt vreo 25 de grade

căldura încă ţine florile deschise

iar eu probez suflete de sirene

în paturi de umbre

cumva, toate-mi sunt bune

 

sunt pentru că nu te-ai gândit că pot fi

sunt pentru că pot fi

sunt cel ce pune mareea în tine

acum, doar…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Iulie 15, 2011 la 12:32pm — Nu sunt comentarii

visează-mi

găseşte-mă

găseşte-mă în reguli

pe care nimeni nu le mai respectă

găseşte-mă-ntre cos şi sin

sunt doar un număr prim

nefolosit

 

dezbracă-mă

atât îţi cer

să mă dezbraci

mi-e prea cald de mine

 

trăieşte-mă

nimic mai mult

trăieşte-mă o singură dată

doar aşa pot avea două vieţi,

pe cea din urmă

n-aş vrea s-o ştiu

 

adoarme-mă

lasă-ţi cămaşa de mătase…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Iunie 24, 2011 la 10:15pm — Nu sunt comentarii

când plouă, doar atunci când plouă

plouă calm

plouă cu stropi mari

ce străpung pământul uscat

ca nişte obuze tăcute

 

o ploaie ce parcă ar încerca

să se ascundă

de priviri curioase

 

plouă pudic

 

o ploaie ce cade

după aritmetica bătăilor de cord

 

şi plouă în tăcerea ta

 

şi plouă cu această apă

ce îneacă gâze mărunte

şi rupe petale de flori târzii

 

mai plouă şi peste…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Iunie 13, 2011 la 2:51pm — Nu sunt comentarii

departe

 

 

suntem departe

ascunşi între copaci

ce se scutură de o ploaie trecătoare

şi mai aproape

de un cer ce miroase a iederă

 

e bine aici

liniştea e străpunsă

doar de picuri pătraţi de apă

din pământ ies idoli absenţi de scoarţă uscată

şi zâne cu sâni amărui

ne îmbie într-un cântec fluierat

de uitare

 

nu vom mai pleca

magi ascunşi în noaptea ce va să vină

se pregătesc…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Iunie 3, 2011 la 9:32am — Nu sunt comentarii

acest alt-cineva

fragment

 

[...]

 

Mă găsesc greu. Nu aţi simţit uneori că nu vă aparţineţi? Că acel cineva care trăieşte în voi e un necunoscut? Că nu ştiţi nimic despre el? Aşa mă simt eu acum! Simt că tot ce e în mine nu îmi aparţine, că cineva, alt-cineva, s-a instalat fără voia mea în acest corp despre care spun că e al meu. Acest alt-cineva mă priveşte lung atunci când am ochii închişi şi mârâie ameninţător la mine gata fiind să-mi sfâşie propriile nervuri…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Mai 5, 2011 la 9:55pm — 1 Comentariu

a privi cu ochii închişi înseamnă a înţelege

neliniştea mea e aceea de a şti

de a mai şti cum sau când

mă reîntorc la idei

nesuferite idei despre viaţă

idei despre simţire şi real


de fapt totul este real,

real de imaginar


nimic nu mă minte mai mult decât văzul

atunci când găsesc iubire nu o simt

când o caut nu o cunosc
mă aflu întotdeauna între două posibilităţi

când de fapt sunt incoştient de a…
Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Decembrie 3, 2010 la 10:59pm — Nu sunt comentarii

Ceva despre bucurie!

...

Nimic nu ne atinge. Trăim o filosofie primară căutând primele principii şi cauze ale bucuriei. Locurile în care mergem ne înconjoară şi se lasă schimbate de nepăsarea noastră inocentă. Dansăm pe străzi, ne spunem că suntem nebuni, ne îmbătăm cu aerul rece de afară şi le spunem tuturor cât de cald e. Astăzi am fost prin parc şi am aruncat cu săgeţi în cărţile lui Aristotel ca să nimerim cuvintele despre fericire, ieri ne-am vopsit dinţii cu albastru de metil şi le-am zâmbit…

Continuare

Adăugat de Gabriel Bota la Noiembrie 12, 2010 la 4:59pm — 1 Comentariu

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor