Fedeleș Mircea's Blog (63)

Cuțitul

Îmi văd cuțitul, ca o gheară

Însemnat cu un păianjen

Peste frânghia de cățărare

Vârful său măsurând timpul

Scrijelind piatra

Lăsând în urmă o pulbere fină

Care, dată deoparte cu palma

Dezvăluie, sub mânerul de fier

Cifre de la nişte ani, murdare de rugină

Iar lama lui ascuțită şi dură

Se izbeşte de obiectivul aparatului foto

Şi aterizează pe o rădăcină de copac

Groasă, udă, putrezită

Retezată brutal cu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Decembrie 2, 2017 la 4:00pm — Nu sunt comentarii

Neputință

Ce să-i faci, fetiță, mi-e frică

Nu vezi că începem

Să avem trăsăturile șterse

Că toți dăm din mâini și înotăm

Până în tavan, să scoatem capul

Căci ne sufocăm în cămăruțele noastre

Că suntem cu toții dependenți

Nu de ce ne face fericiți

Ci doar de ce ne îndepărtează durerea

Că nu mai putem scrie pe hârtie

Ci direct pe trupuri

Că rădăcinile noastre

Sunt transportate de colo-colo, pe paleți

 

Tu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 24, 2017 la 11:18pm — Nu sunt comentarii

Hai cu limerickul!

Avea un domn în București

O soacră de care să te ferești

Gătea cocoș cu vin

Călca ușor, divin

N-aveai cum să n-o iubești



* * *



Era un tip pe nume Nicolaie

Îi plăcea de-o fată cam bălaie

Îi auzeai cântând

Ea îl iubea în gând

Și brusc l-a sărutat sub ploaie



* * *



Mai demult, când era în Franța

O damă-i cere să-i verifice clanța

Ea nu avea defect

El a procedat corect

Cuvintele nevădindu-și… Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 20, 2017 la 9:00am — Nu sunt comentarii

Aveai tu ceva...

Aveai tu ceva precum o mică flăcăruie

Ținută în căușul palmei

Sau ca un bolero roșu stins

Care încălzește umerii

Într-o dimineață răcoroasă de vară

Și ceva statuar

Care făcea ca în jurul capului tău

Totul să devină alb murdar

 

Aveai tu ceva ca un surâs timid

Întrezărit într-o oglinjoară

Scoasă și pusă înapoi

Cu gesturi grăbite, într-o poșetă mică

Sau precum o perlă

Descoperită printre șuvițe de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 18, 2017 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Unde

Îl întreb pe domnul cu barbă

Care traversează strada pustie

Pe partea cu soare, în diagonală

Cu câteva pachete cu mâncare în mână

Dar e grăbit căci vine o mașină

O întreb pe domnișoara

Care trece pe sub pod cu bicicleta

Dar se sperie, se ridică în șa

Și pedalează mai repede

Îi întreb pe oamenii care trec sub umbrele

Dar răpăie ploaia și sunt uzi

Îl întreb pe omul

Care are umbra cea mai lungă

Reflectată…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 16, 2017 la 11:00pm — Nu sunt comentarii

Nimic... trecători și biciclete

Pe străzile înguste ale marelui oraș

Un bărbat și o femeie, eleganți

Merg la braț, fiecare uitându-se

Pe sus, în spate, un pic agitați

O clipă înstrăinându-se unul de altul

 

Pe lângă zidurile groase

Un bărbat cu rucsac greu, glugă

Trece în viteză, ca o insectă

Pe o trotinetă electrică

 

Pe străzile înguste ale marelui oraș

Care se preling pe lângă ziduri vechi de mănăstire

O femeie pe bicicletă trece…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 12, 2017 la 10:49pm — Nu sunt comentarii

Război

Dormi soldat, dacă ești obosit!

În gropi săpate în pământ

Care arată ca niște morminte

Ferește-ți somnul profund de mortiere

Nu aici e cavoul tău, fii liniștit!

Dimineață începe ziua națională

Ești departe de țară

Dar poate primești cadou

Măcar niște apă, aici în deșert

Căci tu trebuie să dărui sacrificiu

Asta e soldat... ești la război bătrâne!

 

Fixează-ți proteza pilotule

Și dă-i drumul,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 10, 2017 la 12:30am — Nu sunt comentarii

O poveste prea lungă pentru o dragoste atât de scurtă

Nu îmi mai amintesc

Nicio vorbă de a ta

Dar îmi amintesc cum nu părăseai

Cu îndărătnicie, patul

În diminețile lungi

Și apoi te găseam aranjată

Dansând pe muțește

Vesel, agresiv, învârtind mâinile

Și tremurând picioarele ca un schelet

Iar când râdeam în hohote

Îmi luai capul la piept

Și cred că închideai ochii

Ce ai fi vrut tu oare atunci să spui?

 

Îmi amintesc că te vedeam uneori

Cum te…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 8, 2017 la 12:31am — Nu sunt comentarii

Titlu la întâmplare

Cred că am să mă culc puțin

Cu capul pe pleoapa ta uriașă

Din satin, cu nervuri albastre

Pe care am încercat să le descifrez

Dar mi-a dat un patru întors și doi de X

 

Mai bine alergăm ca doi îndrăgostiți

Pe pășunea verde de sub piscul înzăpezit

Unde s-a inaugurat un fast-food

Fiecare în mână cu o porție de cartofi

Și pahare mari de suc și zburdăăăm...

 

Se spune că mi-ai întors camera pe dos

Precum…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 3, 2017 la 11:28am — Nu sunt comentarii

Anihilare teoretică

M-am sculat aşa de trist dimineață

Gândindu-mă că după ce ne-am învârtit

Un pic unul în jurul altuia

Am înțeles că nu poate exista nimic

Noi fiind firi aşa de opuse

Dar o ştire din lumea cercetătorilor

M-a mai liniştit

Fiindcă recent s-a descoperit

Că imediat după apariție

La începutul universului

Particulele de materie

Cât şi cele de antimaterie

Nu se împăcau deloc

Şi teoretic, ar fi trebuit

Să se anihileze reciproc

Iar universul,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 28, 2017 la 8:47pm — Nu sunt comentarii

Oraşul eviscerat

Băi, sfidez cu poftă

Zidurile tale cu balcoane

Ce stau să se prăvălească peste mine

Mai e o dâră de cer deasupra

Pe care trec stele căzătoare

Ca nişte gloanțe

Dar jos pot să învârt mâna

Cu un lasou de foc

Şi să împroşc aşchii de flăcări

Ca să-ți însămânțez betonul

Şi te văd, monstru de lumini!

Dar tu nu ai şansa asta

Căci îmi ascund capul

După coloane de abur

Şi te privesc printr-un obiectiv

Aşa cum o faci şi tu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 27, 2017 la 11:30pm — Nu sunt comentarii

Axele unei dezvoltări viitoare

Timid, din noaptea de odihnă chinuitoare

O geană de lumină fără culoare

Îi trage ușor, unul câte unul

Din întunericul care treptat moare

Până când monstrul cu mii de picioare

Se încheagă din ansamblul de voințe muncitoare



Atunci, parcă după o indicație lămuritoare

O rază violentă de lumină strălucitoare

Îi pune încolonați în mișcare

Pășind în cadență, nu spre soare

Ci având în inimi misiunea poruncitoare

Cizmele lor tropăie ritmat pe… Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 22, 2017 la 3:22pm — Nu sunt comentarii

Lume virtuală

Uite, de astăzi sunt arhitect

De lume virtuală

Demiurg, cum s-ar zice

Dar bătaia de cap

Mi-o dau personajele

Adică, de exemplu, tu, eu

Pe tine te fac ea și o pun la treabă

Îi dau o pensulă mare

Cizme de cauciuc, vopsea verde

Și îi spun să coloreze iarba

Iar copacii, o pun să îi crească

La ea în cameră

Căci spațiul e îngust

Virtual desigur, dar limitat

Plus că ea e responsabilă cu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 19, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Gimnastica chipului

Îți storc pe buze

Zeamă roșie de fructe de pădure

Să pară precum o rană

Care pulsează vie

În corola unei flori cărnoase

Sprâncenelor le dăruiesc

Verdele cenușiu

Al coamei iernatice

Al unui deal împădurit

Iar pe pomeți îți trag dâre de lapte

Pot să te privesc prin apă

Sau pot să sparg cu pumnul

Geamul care ne desparte

Și să-mi aduc capul peste cioburi

Să-ți privesc de aproape porii

Și să…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 14, 2017 la 8:28pm — Nu sunt comentarii

Amintiri despre o prietenă închipuită

Purtai o diversitate de pulovere verzi

Că pot să te numesc fata verde

Și în cinstea ta, am ales

Să scriu azi cu un pix verde

Într-o grafie largă, așa ca bluzele acelea

Când aplecată spre dreapta, când spre stânga

Deși încheieturile ți le strângeau

Tu purtând tot timpul

Un fel de mănuși pentru încheieturi

Preferai, în schimb, să lași mâinile la vedere

Mâini mici, vechi, străbătute de vini

Chircite într-un fel și…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 8, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Alleluia America

Alleluia cântă într-un ton

Vocile părinților națiunii

Adunați în busturi de piatră

Pe câmpul gol de buruieni

 

Alleluia cântă cu voce murmurată, gravă

Doamnele sobre, drepte, riguroase

De sub porticul bisericii presbiteriene

 

Alleluia cântă cele nouă de la Little Rock

Protejate la examene fără culoare

De taburi și soldați înarmați

 

Alleluia cântă în barbă studenții de culoare

Huiduiți de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 6, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Să-ți spun cum e cu dimineața

Nu, mai stai, nu trebuie să plecăm acum

Avem timp, uită-te la soare cum se vede

Ca un cuib rătăcit în copacul acela

Și în ce chip straniu stau crengile lui

Așa de negre, pe cerul albastru închis

E clar că ne transmite un mesaj cifrat

Până și norii se întind și se destind

Și stâlpii aceia mari de electricitate

Doar în perioada aceasta a zilei ne salută

 

Să mai stăm, să nu plecăm acum

Uite, bea-ți cafeaua, e…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 1, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Apă și culori

Ia uită-te un pic la mine, dacă vrei

Mi se pare că tot chipul

Pe la tâmple, pomeți și bărbie, mai ales

E compus din cotoare ude și ferfenițite

De cărți de dragoste de duzină, răvășite

Care se descompun, și din ele

Cad firimituri cu resturi de cuvinte

Un “poate”, un “dacă”, chiar și un “te”

La frunte parcă am un smoc de iască uscată

Și am pielea foarte roșie

Dar cu trăsături atât de mâzgălite

Dintr-o pastă neagră,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 28, 2017 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Plastic

Sunt manechin flămând

Ce înghite legume proaspete de plastic

Înveșmântat în dantelă și perucă de plastic

Sfidând și plonjând cu toată greutatea

Și strivind fețe modelate din plastic

Bătând la tobă și scoțând

Un mieunat ascuțit de plastic

Ștergând mâinile unsuroase

De șervețele strălucitoare, argintii, de plastic

Scăldându-mă în căzi de lapte

Smălțuite în culori roz de plastic

Cu pielea tatuată cu capete de păpuși de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 25, 2017 la 10:39pm — Nu sunt comentarii

Mireasa neagră

M-ai prins în capcană, slujitoare a nopții

Mireasă în haine negre, cernite

Cu chip brăzdat de cuțit de piatră

Și păr prins în voal de palidă lumină

N-am vrut să-mi prevezi viitorul

Din globul tău înfiorător, verzui

Ținut în mâinile tale aspre

Hrănite cu sevă din fibră de copac

Obișnuite să cheme zeul întunecat

 

Mi te-ai înfățișat deunăzi

La lumina zilei, sub ogive și vitralii

Mireasă albă a…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 24, 2017 la 9:00am — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor