Blogul lui Fedeleș Mircea -- Arhiva Octombrie 2017 (8)

Anihilare teoretică

M-am sculat aşa de trist dimineață

Gândindu-mă că după ce ne-am învârtit

Un pic unul în jurul altuia

Am înțeles că nu poate exista nimic

Noi fiind firi aşa de opuse

Dar o ştire din lumea cercetătorilor

M-a mai liniştit

Fiindcă recent s-a descoperit

Că imediat după apariție

La începutul universului

Particulele de materie

Cât şi cele de antimaterie

Nu se împăcau deloc

Şi teoretic, ar fi trebuit

Să se anihileze reciproc

Iar universul,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 28, 2017 la 8:47pm — Nu sunt comentarii

Oraşul eviscerat

Băi, sfidez cu poftă

Zidurile tale cu balcoane

Ce stau să se prăvălească peste mine

Mai e o dâră de cer deasupra

Pe care trec stele căzătoare

Ca nişte gloanțe

Dar jos pot să învârt mâna

Cu un lasou de foc

Şi să împroşc aşchii de flăcări

Ca să-ți însămânțez betonul

Şi te văd, monstru de lumini!

Dar tu nu ai şansa asta

Căci îmi ascund capul

După coloane de abur

Şi te privesc printr-un obiectiv

Aşa cum o faci şi tu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 27, 2017 la 11:30pm — Nu sunt comentarii

Axele unei dezvoltări viitoare

Timid, din noaptea de odihnă chinuitoare

O geană de lumină fără culoare

Îi trage ușor, unul câte unul

Din întunericul care treptat moare

Până când monstrul cu mii de picioare

Se încheagă din ansamblul de voințe muncitoare



Atunci, parcă după o indicație lămuritoare

O rază violentă de lumină strălucitoare

Îi pune încolonați în mișcare

Pășind în cadență, nu spre soare

Ci având în inimi misiunea poruncitoare

Cizmele lor tropăie ritmat pe… Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 22, 2017 la 3:22pm — Nu sunt comentarii

Lume virtuală

Uite, de astăzi sunt arhitect

De lume virtuală

Demiurg, cum s-ar zice

Dar bătaia de cap

Mi-o dau personajele

Adică, de exemplu, tu, eu

Pe tine te fac ea și o pun la treabă

Îi dau o pensulă mare

Cizme de cauciuc, vopsea verde

Și îi spun să coloreze iarba

Iar copacii, o pun să îi crească

La ea în cameră

Căci spațiul e îngust

Virtual desigur, dar limitat

Plus că ea e responsabilă cu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 19, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Gimnastica chipului

Îți storc pe buze

Zeamă roșie de fructe de pădure

Să pară precum o rană

Care pulsează vie

În corola unei flori cărnoase

Sprâncenelor le dăruiesc

Verdele cenușiu

Al coamei iernatice

Al unui deal împădurit

Iar pe pomeți îți trag dâre de lapte

Pot să te privesc prin apă

Sau pot să sparg cu pumnul

Geamul care ne desparte

Și să-mi aduc capul peste cioburi

Să-ți privesc de aproape porii

Și să…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 14, 2017 la 8:28pm — Nu sunt comentarii

Amintiri despre o prietenă închipuită

Purtai o diversitate de pulovere verzi

Că pot să te numesc fata verde

Și în cinstea ta, am ales

Să scriu azi cu un pix verde

Într-o grafie largă, așa ca bluzele acelea

Când aplecată spre dreapta, când spre stânga

Deși încheieturile ți le strângeau

Tu purtând tot timpul

Un fel de mănuși pentru încheieturi

Preferai, în schimb, să lași mâinile la vedere

Mâini mici, vechi, străbătute de vini

Chircite într-un fel și…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 8, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Alleluia America

Alleluia cântă într-un ton

Vocile părinților națiunii

Adunați în busturi de piatră

Pe câmpul gol de buruieni

 

Alleluia cântă cu voce murmurată, gravă

Doamnele sobre, drepte, riguroase

De sub porticul bisericii presbiteriene

 

Alleluia cântă cele nouă de la Little Rock

Protejate la examene fără culoare

De taburi și soldați înarmați

 

Alleluia cântă în barbă studenții de culoare

Huiduiți de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 6, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Să-ți spun cum e cu dimineața

Nu, mai stai, nu trebuie să plecăm acum

Avem timp, uită-te la soare cum se vede

Ca un cuib rătăcit în copacul acela

Și în ce chip straniu stau crengile lui

Așa de negre, pe cerul albastru închis

E clar că ne transmite un mesaj cifrat

Până și norii se întind și se destind

Și stâlpii aceia mari de electricitate

Doar în perioada aceasta a zilei ne salută

 

Să mai stăm, să nu plecăm acum

Uite, bea-ți cafeaua, e…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 1, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor