Fedeleș Mircea's Blog (75)

Titlu la întâmplare

Cred că am să mă culc puțin

Cu capul pe pleoapa ta uriașă

Din satin, cu nervuri albastre

Pe care am încercat să le descifrez

Dar mi-a dat un patru întors și doi de X

 

Mai bine alergăm ca doi îndrăgostiți

Pe pășunea verde de sub piscul înzăpezit

Unde s-a inaugurat un fast-food

Fiecare în mână cu o porție de cartofi

Și pahare mari de suc și zburdăăăm...

 

Se spune că mi-ai întors camera pe dos

Precum…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Noiembrie 3, 2017 la 11:28am — Nu sunt comentarii

Anihilare teoretică

M-am sculat aşa de trist dimineață

Gândindu-mă că după ce ne-am învârtit

Un pic unul în jurul altuia

Am înțeles că nu poate exista nimic

Noi fiind firi aşa de opuse

Dar o ştire din lumea cercetătorilor

M-a mai liniştit

Fiindcă recent s-a descoperit

Că imediat după apariție

La începutul universului

Particulele de materie

Cât şi cele de antimaterie

Nu se împăcau deloc

Şi teoretic, ar fi trebuit

Să se anihileze reciproc

Iar universul,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 28, 2017 la 8:47pm — Nu sunt comentarii

Oraşul eviscerat

Băi, sfidez cu poftă

Zidurile tale cu balcoane

Ce stau să se prăvălească peste mine

Mai e o dâră de cer deasupra

Pe care trec stele căzătoare

Ca nişte gloanțe

Dar jos pot să învârt mâna

Cu un lasou de foc

Şi să împroşc aşchii de flăcări

Ca să-ți însămânțez betonul

Şi te văd, monstru de lumini!

Dar tu nu ai şansa asta

Căci îmi ascund capul

După coloane de abur

Şi te privesc printr-un obiectiv

Aşa cum o faci şi tu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 27, 2017 la 11:30pm — Nu sunt comentarii

Axele unei dezvoltări viitoare

Timid, din noaptea de odihnă chinuitoare

O geană de lumină fără culoare

Îi trage ușor, unul câte unul

Din întunericul care treptat moare

Până când monstrul cu mii de picioare

Se încheagă din ansamblul de voințe muncitoare



Atunci, parcă după o indicație lămuritoare

O rază violentă de lumină strălucitoare

Îi pune încolonați în mișcare

Pășind în cadență, nu spre soare

Ci având în inimi misiunea poruncitoare

Cizmele lor tropăie ritmat pe… Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 22, 2017 la 3:22pm — Nu sunt comentarii

Lume virtuală

Uite, de astăzi sunt arhitect

De lume virtuală

Demiurg, cum s-ar zice

Dar bătaia de cap

Mi-o dau personajele

Adică, de exemplu, tu, eu

Pe tine te fac ea și o pun la treabă

Îi dau o pensulă mare

Cizme de cauciuc, vopsea verde

Și îi spun să coloreze iarba

Iar copacii, o pun să îi crească

La ea în cameră

Căci spațiul e îngust

Virtual desigur, dar limitat

Plus că ea e responsabilă cu…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 19, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Gimnastica chipului

Îți storc pe buze

Zeamă roșie de fructe de pădure

Să pară precum o rană

Care pulsează vie

În corola unei flori cărnoase

Sprâncenelor le dăruiesc

Verdele cenușiu

Al coamei iernatice

Al unui deal împădurit

Iar pe pomeți îți trag dâre de lapte

Pot să te privesc prin apă

Sau pot să sparg cu pumnul

Geamul care ne desparte

Și să-mi aduc capul peste cioburi

Să-ți privesc de aproape porii

Și să…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 14, 2017 la 8:28pm — Nu sunt comentarii

Amintiri despre o prietenă închipuită

Purtai o diversitate de pulovere verzi

Că pot să te numesc fata verde

Și în cinstea ta, am ales

Să scriu azi cu un pix verde

Într-o grafie largă, așa ca bluzele acelea

Când aplecată spre dreapta, când spre stânga

Deși încheieturile ți le strângeau

Tu purtând tot timpul

Un fel de mănuși pentru încheieturi

Preferai, în schimb, să lași mâinile la vedere

Mâini mici, vechi, străbătute de vini

Chircite într-un fel și…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 8, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Alleluia America

Alleluia cântă într-un ton

Vocile părinților națiunii

Adunați în busturi de piatră

Pe câmpul gol de buruieni

 

Alleluia cântă cu voce murmurată, gravă

Doamnele sobre, drepte, riguroase

De sub porticul bisericii presbiteriene

 

Alleluia cântă cele nouă de la Little Rock

Protejate la examene fără culoare

De taburi și soldați înarmați

 

Alleluia cântă în barbă studenții de culoare

Huiduiți de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 6, 2017 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Să-ți spun cum e cu dimineața

Nu, mai stai, nu trebuie să plecăm acum

Avem timp, uită-te la soare cum se vede

Ca un cuib rătăcit în copacul acela

Și în ce chip straniu stau crengile lui

Așa de negre, pe cerul albastru închis

E clar că ne transmite un mesaj cifrat

Până și norii se întind și se destind

Și stâlpii aceia mari de electricitate

Doar în perioada aceasta a zilei ne salută

 

Să mai stăm, să nu plecăm acum

Uite, bea-ți cafeaua, e…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Octombrie 1, 2017 la 1:00pm — Nu sunt comentarii

Apă și culori

Ia uită-te un pic la mine, dacă vrei

Mi se pare că tot chipul

Pe la tâmple, pomeți și bărbie, mai ales

E compus din cotoare ude și ferfenițite

De cărți de dragoste de duzină, răvășite

Care se descompun, și din ele

Cad firimituri cu resturi de cuvinte

Un “poate”, un “dacă”, chiar și un “te”

La frunte parcă am un smoc de iască uscată

Și am pielea foarte roșie

Dar cu trăsături atât de mâzgălite

Dintr-o pastă neagră,…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 28, 2017 la 12:00pm — Nu sunt comentarii

Plastic

Sunt manechin flămând

Ce înghite legume proaspete de plastic

Înveșmântat în dantelă și perucă de plastic

Sfidând și plonjând cu toată greutatea

Și strivind fețe modelate din plastic

Bătând la tobă și scoțând

Un mieunat ascuțit de plastic

Ștergând mâinile unsuroase

De șervețele strălucitoare, argintii, de plastic

Scăldându-mă în căzi de lapte

Smălțuite în culori roz de plastic

Cu pielea tatuată cu capete de păpuși de…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 25, 2017 la 10:39pm — Nu sunt comentarii

Mireasa neagră

M-ai prins în capcană, slujitoare a nopții

Mireasă în haine negre, cernite

Cu chip brăzdat de cuțit de piatră

Și păr prins în voal de palidă lumină

N-am vrut să-mi prevezi viitorul

Din globul tău înfiorător, verzui

Ținut în mâinile tale aspre

Hrănite cu sevă din fibră de copac

Obișnuite să cheme zeul întunecat

 

Mi te-ai înfățișat deunăzi

La lumina zilei, sub ogive și vitralii

Mireasă albă a…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 24, 2017 la 9:00am — Nu sunt comentarii

Iluzii în roșu neon

Hei, tu, când te uiți la mine așa

Să nu-ți muști buza aia

Da, am visat stele azi-noapte

Ce vrei… stele foarte strălucitoare

Ei da, știu ce înseamnă

(sub cruce de roșu neon)

 

În ce vălătuci de aburi trăiești tu, măi!

Pisica asta se uită la mine într-un mod…

Mă rog… ce mână zbârcită mai am!

Vino să ți-o strâng pe a ta, drăguță

(sub îmbrățișare roșu neon)

 

Ce să vezi?! Mi-ai scris cu degetul

Pe…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 21, 2017 la 8:38am — 3 Comentarii

Expoziția din Tallinn

Cum este să fii fericit?

Am întrebat femeia cu păr roșu

Cu mâini cu degete lungi

Ca și cum ai dansa cu iubitul

Într-o încăpere tapetată cu ochi

Nasuri, guri și urechi

 

Cum este să cunoști?

Am întrebat grupul de bărbați

Care citeau stând în poziții nefirești

Ca și cum ai ține tot timpul deasupra

Globuri colorate de sticlă

Și ai avea grijă să nu le scapi, să nu greșești

 

Cum este să…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 19, 2017 la 12:05am — Nu sunt comentarii

Gesturi într-o limbă rătăcită

“Închiderea forțată nu este altceva decât purificare lingvistică”

și tu încercai să fii atentă

cu chipul copleșit, la ce îți spuneam

„A declarat înaltul comisar”

iar tu te rostogoleai pe pat

într-un dans contorsionat

ascunzând de ochi lumina

 

„Închiderea forțată este scandaloasă și iresponsabilă”

spuneau ei

și tu, cu privirea îndârjită

cu părul rebel, dezordonat

duceai o luptă cu închipuirea

„S-a…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 17, 2017 la 10:30am — 1 Comentariu

Flămânzi de dragoste

În bucătăria noastră

Sărutul îl vom strivi pe coji de ouă

Ne vom rostogoli împreună

Ca două lămâi dulci-acrișoare

Vom asculta muzică

Cu sunet de grefe

Îți voi orna părul cu mure

Vom face educație

Unei clase de felii de portocală

Te voi îmbrăca în coajă de ananas

Și felii de kiwi

Îmi voi expune sentimentele

În sos de roșii

Timpul îl vom unge

Pe pâine prăjită

Ca să se topească

Vom…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 13, 2017 la 9:57am — Nu sunt comentarii

Timpul oamenilor

Când ai vopsit lumea în verde

Și mâinile îți sunt mânjite

De atâta culoare

Cineva trebuie să vină să-ți traseze

O linie subțire pe coloană

Care să-ți împartă trupul

În două teritorii

Să vină să-ți presare

Pe coapse, pântec, șolduri

Un pumn de flori roșii

Să-ți spună când să guști

Cu limba colțul gurii

Unde sunt urme de lapte

Să îți spună să lași liber

În vânt chipul și privirea

Să îți…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 10, 2017 la 10:30am — Nu sunt comentarii

Dansul fără cuvinte

Știi că nu pot să mă uit direct la tine

Așa că dacă-mi dai voie să te privesc

Am să-mi pun ochelarii de la eclipsă

Și dacă-mi îngădui

Am să îți îmbrățișez strâns genunchii

Am să iau o șuviță de a ta udă

Și-am să mă joc transversal

Ornând în diverse moduri fruntea ta

Am să schițez mai multe arii și segmente

Destinate sistematic sărutului

Aplicat, cu studiu prealabil, pe fața ta

Am să-ți mângâi ușor…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 6, 2017 la 2:36am — 4 Comentarii

Bătrânul din Varanasi

Uneori mă simt ca bătrânul din Varanasi

Care are așa figură de înțelept cu barba lui

Dar el cutreieră străzi și prezintă o maimuță

Ca cine știe ce curiozitate

Precum eu, rânduri cu imagini jucăușe

Iar tu ai responsabilități

Cum ar fi să verifici bărcile legate și aliniate pe fluviu

Iar eu, încercând să descriu un peisaj

Mă uit la cum se reflectă el în apă

Iar rândurile astea sunt ca boabele de orez

Dintr-un bol alimentar…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la Septembrie 2, 2017 la 6:30pm — Nu sunt comentarii

Galben ananas

Ce să îți spun

Am fost ca într-o roată uriașă

Care s-a oprit cu noi

În cabina cea mai de sus

De unde puteam să privim orașul

Ceva mai mult timp

Dar eram blocați în dragostea noastră

Tu căscai dar nu a plictis

Ci ca o pisică ce deschide larg botul

Și apoi pleacă mai departe

Eu încercam să par destins

Sprijinit de mașină, cu mâinile în buzunar

Privindu-te îngăduitor

Dar de fapt ascultam…

Continuare

Adăugat de Fedeleș Mircea la August 27, 2017 la 2:00am — Nu sunt comentarii

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor