poezie, proză, muzică, arte plastice, foto, video, evenimente
va rămâne o petală
atât cât să amintească de naşterea florii
nu te uita aşa la mine
sunt doar atrasă de grădina în care aripile pline de polen
se îngeresc pe trupul meu
umbrindu-l
tu stai în spatele replicii precum un lup de mare
aşa mârâind la pulpa albă
ce s-a încordat la drumul vieţii
apoi a făcut zgomot fin
la aşezarea inimii pentru odihnă
în patul unui cuib de pescăruş
împerecherea…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Noiembrie 9, 2014 la 10:00am — 4 Comentarii
talpa fină intră în ghimpele amiezii
sângerează
sunetele agresive
mărşăluiesc în bocanci
fără a mai da proba de conştiinţă
înşiră munţi de speculaţii în faţa noastră
pe covorul de frunze abia căzute
din pomul rămas numai piele şi os
printre insomnii
sufletele sunt surghiunite
peste nisipurile ca nişte armuri
ce încă mai păstrează în ele
corpul eretic
amiaza ne însoţeşte pe câmpul…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la August 31, 2014 la 10:30am — 3 Comentarii
nimeni nu-ţi observă amorul
care te îmbracă în kaki
în poza de luptă
şi te dezbracă în alb
în poza de fericire
ochiul nu rămâne floare
într-un măr etern vinovat
cu şarpele seducţiei pe tulpină
sub coroana căruia toţi am făcut prinsoare cu viaţa
fără să ne respectăm adversarul
însăşi dorinţa de a câştiga rămânând neclară
în imagine comună cu timpul
ce nu face drumul înapoi
nu parcurge dorinţa…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la August 17, 2014 la 11:00am — 8 Comentarii
... insistând să-mi dea
o pagină curată de cer
pe care să scriu în ordine
legile fericirii
efectul seamănă cu o bilă albă
purtată prin gură
nimeni nu-i va auzi sunetul
cum un tunet interior
totul se va petrece
după întâmplările cu ziduri înalte
care primesc concertul pentru pian al luminii
pe fereastră
unde muşcata este la a şaptea generaţie
cifra magică
cuprinde în sine
darul de…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la August 3, 2014 la 6:00pm — 4 Comentarii
păcătuiesc fac excces de sentimentele în crepuscul
unde picătura de lumină s-a subţiat
şi-a deveni fir de linişte ce coboară dealul
odihnind la răscrucea de sâmbătă seara
merg desculţă prin praful fin
care a fost cândva un trup frumos şi iertător
în aprinse fluierături de negaţie
şi mă întreb
cine-mi urmează exemplul
fâcând păcatului strigare
cu flori de maci
dispoziţia mi se schimbă
după…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Mai 11, 2014 la 12:37pm — 5 Comentarii
caut răspunsul pentru cei ce m-au întrebat
cum aş căuta în sfera de lumină
strigătul de încolonare al cuvintelor
care sparg prin rezonanţă
porţelanurile întâlnite în eter
oglinzile încăpătoare ascund corpurile
urmărite de obsesia reflexiei
întrebarea e rostul unui suflet care nu a trăit în zadar
ci a frământat gândul i-a fost propoziţie principală
mulţi ar dori să privească lumea
precum maeştrii de…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Mai 3, 2014 la 12:30pm — 3 Comentarii
sentimentele se scaldă
în pulberea cărnii
acolo unde au zăcut câteva umbre
apoi au apus
totul se roteşte în jurul unui trup
ce şi-a schimbat de mai multe ori chipul
modul de viaţă culoarea lacrimei
apoi a dezertat din sine pe calul furat
şi vai furiei care a întrupat miezul acţiunii
câte victime a făcut
nimeni nu le-a împrumutat patul cald
nici arma personală
pentru a apăra visul
de lupii…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Aprilie 13, 2014 la 11:30am — 6 Comentarii
nu am stat împreună în tavernă
și nu cu mine ai băut absintul
isteriile au spart geamul cu praștia
și nimeni nu recunoaște urma lăsată
cineva a scos în fața casei
sentimentele orgolioase
care își pedepsesc lacrimile
în fiecare noapte forțezi trecerea
prin veriga slabă
pentru a fura informații
lucrurile te vând și te cumpără
după bunul plac
iar eu nu sunt parte a testamentului
în…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Aprilie 6, 2014 la 11:56am — Nu sunt comentarii
nu ştii cum să abordezi soarta
cu un nor sau cu o auroră
de care să se bucure
cei ce s-au născut
cu toate semnele de orientare pe frunte
simţi fiorul acelui ceva
ce nu a dezamăgit niciodată
nu a baricadat în sine
termenul uzat de dumnezeu
care numeşte fiecare femeie
floare
şi o ţine strâns
între aburii degetelor
curând respiraţiile se vor opri
pe geamul dimineţii
de acolo…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Martie 8, 2014 la 11:26am — 4 Comentarii
râsul lui era un cal buiestru
iar eu abia-l aveam la degetul mic
era închisoarea mea pe viaţă
colierul probat cu eleganţă
sâmbătă seara în sala de bal
mă seconda şi mă seducea
dar era şi teama de-a fi fericită
de-a-mi putea felicita faptele de stăruinţă
ce mi-au legat mâinile şi picioarele
declarându-mă prizoniera propriului destin
îi recunosc râsul
vrednic de sărbătoare
de danţul cu eşarfe…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Februarie 23, 2014 la 12:30pm — 8 Comentarii
pălăria trasă peste ochi
nu ne mai asigură privirea de amiciţie
ce ne-ar putea mătura cu mantia albastră
scamele întunericului
căzute peste casa
ridicată într-o tulpină de salcie
cuvântul oftat lasă tuşe mai senine
decât fruntea care se pleacă
din a cărei înstrăinare se scurg
câteva boabe de sudoare
ochiul sparge cu piatra geamul fumuriu
pentru a salva visul
prea apropiat de flacăra lucrurilor…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Decembrie 1, 2013 la 10:45am — 5 Comentarii
în fiecare noapte
imaginaţia umple două cupe
una de tristeţe
alta de extaz
eul îmbătat de sine
se simte derutat
nu reuşeşte să mă salveze
luând din cale barajele zădărniciei
în care toţi au aruncat
cu câte o pasăre moartă
scaunele celor ce s-au odihnit
în propria fiinţă
au rămas goale
pe spătarele lor sunt aşezate
haine de uşoare moravuri
sub mătasea cărora s-au…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Noiembrie 24, 2013 la 9:00am — 3 Comentarii
căutăm echilibrul
deşi legiunile sale au fost învinse
visteria a fost golită
de avutul care dă simplitate
sufletului
mai aproape de mine implozia ego-ului
fulgul căzut
strigătul de speranţă ivit de după casă
cu nasturii incheiaţi în interior
protipendada
pe care a costat-o o avere
însorirea
simte implozia
fără a-i putea zădărnici efectul
bucăţi de destin vor acapara…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Noiembrie 17, 2013 la 11:00am — 11 Comentarii
tot ce am pierdut
se va întoarce în inima mea îndoit
mersul tău îmi va tăia privirea
în două câmpii roditoare
pasărea care îţi stă senin pe braţ
va aduce cu sine ploaia de toamnă
toate miresmele se vor simţi vinovate
pentru denunţul lunii ascunsă în lac
strigătul de iubire
şi-a întors ecoul
pentru a desăvârşi miresmele serii
râvnite seduse încercate
pe propriul corp
lucrul peste putinţa…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Noiembrie 10, 2013 la 11:29am — 3 Comentarii
treziţi lucrurile ce pot naşte
monştrii viselor de noapte
în care te simţi eroul principal
strategul celor văzute şi imaginate
ce ţi-au aşezat drama amintirii sub cap
nu orice vis se simte bine
atunci când bea vinurile toamnei
nu orice tentativă de îmbujorare
îţi aduce frumuseţea
îţi aşează arcul mâinilor nevinovate
deasupra capului
lucrurile bogate
sunt recunoscute
după numărul…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Noiembrie 3, 2013 la 11:46am — 2 Comentarii
visul a fecundat floarea tinereţii
motivând gestul
cu frumoasa reuşită
a câtorva vieţi
locul de orientare
micşorează perspectiva
lipsa de adrenalină înmoaie gestul
gestul devine ca de plastilină
chipul ce priveşte se zbate
în interiorul unei lumi neospitaliere
constatarea lucidă
duce la declararea falsului
acoperă fântâna privirii
în care bănuiesc
strugurele negru…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Octombrie 6, 2013 la 12:00pm — 4 Comentarii
visam să cânt o noapte
pentru omul cu auzul albastru
am răsucit tăcerea ca pe o ţigară
şi am ieşit afară în văzul său
pe acel pergament
devenit sudul liniştii
era singur pe arcul cerului
luneca pe zăpada seducţiei
îmbogăţind cu trandafiri albi atingerea
cunoştea răspunsurile
le înnoda fierele galbene
în ochii sticleţilor amorezi
lângă ecoul
unde sunt zărite fiarele
ca…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Iulie 31, 2011 la 9:41am — 6 Comentarii
am nimerit cum un orb de lumină
în întunericul tău / în ploia lui rece
ce-mi străpezeşte cu umezeala
tot manuscrisul inimii
pe care aşez ca motto
ochii ascultători şi albaştri ai îngerului
şi aceea lacrimă ca o dâră de sânge
în care am adunat lecţia vieţii
acum interiorul meu scânteiază
coborâşul trăirii
se năpusteşte spre vindecarea urcuşului
luându-i rucsacul cu tot alfabetul
în care sufletul a…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Iulie 3, 2011 la 12:00am — 5 Comentarii
în fiecare noapte
hrănesc poeme cu aripi
ce-şi vor juca rolul cutezător
în plutirea albastră
vor deveni voce a sângelui
cu accent păstrat din copilărie
în preacuratul giulgiu
împosibilul
va fi dublat de forţa posibilului
în accea aripă
ce vălureşte destinul
după uşa amiezii
voinţa
îşi face somnul de frumuseţe
apoi îşi dedică elocinţa
acelui început
cu…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Iunie 4, 2011 la 12:12pm — 6 Comentarii
eşti tristeţea mea de ieri
ori bucuria mea de mâine
oglinda nu reflectă
nici pustiul
nici opulenţa clipei zvonite
istoria încă prezentă a trupului tău
ţine de exerciţiul vieţii
în turbulenţa literelor ce poartă aspiraţia
şi alcătuiesc sângele poemului
în decriptare
o descriere cu vârful săgeţii
îmi prelinge pe spate
sudoarea revoltei
ce nu a ucis
doar a gândit
în…
ContinuareAdăugat de ana ardeleanu la Mai 12, 2011 la 8:30am — 5 Comentarii
© 2019 Created by Gelu Vlaşin.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor