Mihók Tamás's Blog (25)

pe din două

bătea o lumină altfel pe rafturi

de bec economic. când am ieșit

o curbă de 90 și șoldul ei bustul ei

în ea, în curbă: natalia

 

faptele apostolilor

toate din pântecele ei

 

1. faptul că barba mea e neagră

iar blondețea ei, covârșitoare

 

2. faptul că fără ciulini primprejur

și fără păpădii n-ar fi mers

 

natalia, te săvârșești pe creierul meu, natalia

dă drumul la apă

să-mi…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Septembrie 11, 2014 la 12:00am — 5 Comentarii

răscoala din paișpe

în barul orașului s-au adunat toate muzele mele

(cu gene false, extensii de păr și alte drăcovenii)

la taifas: nu-i mai plătim chirie burlacului, se sfătuiau,

camera căminului de fete e mai spațioasă

decât sufletul ăstuia – o sacoșă penny

ciuruită de jargon –

sau, barem, poți

da perdeaua

la o parte

 

muzele mele, fostele mele muze (cu răni pe-obraji & ciufulite)

s-au ridicat la unison ciobind pe alocuri din…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la August 16, 2014 la 2:37pm — 5 Comentarii

Flash cu Otilia

            Am pornit la teatru unde aveam să vizionez, alături de grupa mea de masterat, un spectacol jucat de fetele de la drama club.  Aveam cu toții un aer de capitală, o mondenitate ce consta în lipsa de spațiu pe trotuar, compensată de idei inteligente dezbătute, cu unicul rol de a distrage atenția. Altfel spus, flecăream.

            S-a lăsat întunericul peste spectatori, iar reprezentația a început cu un dans voalat pe fondul unei melodii orientale. Câteva fete s-au…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Mai 25, 2014 la 11:00am — Nu sunt comentarii

poftim și coronița mea

a plâns în ropote de cai când m-a văzut

ești agățat de pretutindeni

avea o coroniță din funigei și lavandă s-a apucat

să-mi smulgă capsele din mâini

dacă mă scapi dau de băut

i-am spus neinspirat

 

semne de ??? întrebare urlau ???? în jurul ?? nostru

???? abia-i put ??? eam ??? descoa ?

?? se câte ???? o vorbă

??

 

apoi

îmi corectă gramatical călăii îmi bâjbâi

sub palton după rană

îmi…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Martie 30, 2014 la 10:54pm — Nu sunt comentarii

ce să mai spun

îmi imaginez frecvența diapazonului distanța dintre noi e

suma a două povești grozave și contradictorii tu înveți

pentru examen două povești a & a prim ce se plimbă

ca doi neuroni aliați sau fie mai bine doi bețivi triști

proptiți unul de altul pe strada pustie mirosind a ulei tărâțele zac

în umbréle răsturnate țigăncile bat la ferestre să intre

eu păzesc voci bine zăbrelite singur în baie vâr înălțimi de nepătruns

în chiuvetă modelul…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Martie 13, 2014 la 1:37pm — 4 Comentarii

Spiriduș în paișpe

Astăzi, în drum spre facultate, m-am refugiat din fața ploii în stația de autobuz. Mi-am așteptat paișpele. Îmi formasem un obicei de a mă furișa prin mulțime și de a mă opri lângă cel mai interesant pasager. Nu o dată am experimentat o tăcere în doi mai savuroasă decât o nuvelă de Vonnegut. Dar astăzi îmi era de-a dreptul imposibil să neglijez micuțul spiriduș cu geacă roșie și gluga trasă pe căpșor. Deși ploua, deși era liberă una dintre băncile stației amenajate, fetița mică, de nici 10…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Ianuarie 15, 2014 la 11:19pm — 9 Comentarii

turist

viața-i un lift în care

cel mai nou vecin

alege destinația

 

ai dreptul la ps

p. pod

s. subsol

 

ajungi & îți sucești cravata

spunând

 

am fost turist în această viață

domle

conjunc-

turist.

Adăugat de Mihók Tamás la Ianuarie 13, 2014 la 11:19pm — 4 Comentarii

A apărut vol. de poezii Șantier în rai semnat Mihók Tamás

Printre zurgălăii Crăciunului vă anunț că mi-a apărut cel mai nou volum de poezii, Șantier în rai, la Editura Tracus Arte.

Detalii

Lector: Marius Miheț

Redactor: Cosmin Perța

Au semnat recomandări pe coperta IV: Dana Sala & Darie Ducan

Ilustrație: Laura Ungur; Copertă: Ungvári Oscar…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 23, 2013 la 11:00pm — 4 Comentarii

văd amprente aș spune eu

aștept zorii zilei cu mâinile încrucișate mint

cu mâinile delăsate mint

cu mâinile

în buzunar

 

de fapt

nu poziția mâinilor mele dau de gândit

ci flecăreala de pe fb

 

dau scroll în jos pe timeline-ul altora

cuvântul omonim îmi pare o nesimțire

el a ajuns așa de lung că a-ntrecut limitele

cuvântului om

bunul simț & co.

 

cuvântul omonim

nu încape

pe o…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 19, 2013 la 6:54am — 2 Comentarii

Matei Vișniec la Teatrul Maladype din Budapesta

Scriitor polivalent în speciile literare adoptate, corifeul postmodern al teatrului românesc, Matei Vișniec, nu are nevoie de prezentări suplimentare. Textele sale (în momentul lor de pre-expulzare) emană o energie, care, după cum recunoaște însuși autorul, este capabilă să întreacă în viteză și, prin urmare, să ghideze conștiința creatoare.

Matei Vișniec a fost invitat la Teatrul Maladype din Budapesta, unde, în data de 13.12.2014 a asistat la reprezentația propriei sale piese cu…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 14, 2013 la 10:00pm — 2 Comentarii

să cobor

ochii tăi decuplați

mă găsesc în metrou

 

ne ținem de curele

 

îmi respiri

scâncetul de centaur

înainte să-i dau glas

să cobor mă-ntreb

 

mai rămân o stație

cât o strofă

negândită.

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 13, 2013 la 12:40am — Nu sunt comentarii

nimic de pierdut

ca o cheie franceză

pornesc numai spre stânga

deschid fileturile verii

patul cu etaj

îmi scurge-un vis

înalt ca o asceză

rapid ca o culoare

din peisaj.

 

//

 

din armura-ți de seară

îmi strecori

o privire abisală

un fade away de lasere

și dor

 

te chem îți spun

de nesăruturi

mă arde-n junghi

chipul

iar tu

n-ai fost defel

ulei…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 8, 2013 la 2:02pm — 3 Comentarii

1750 în rest

mă trezesc beau lapte

cu strașnicul meu câine la o masă rotundă

din fundul terasei

ca într-un parc strangular

îmi lipăie crepusculul din vene

sau invers…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Decembrie 1, 2013 la 1:04pm — 3 Comentarii

Cascadă de mâl

                „S-au desfrunzit ere și în loc să apari – se lamentă vecinul meu, Tristan, după un eșec sentimental – mă biciuie umbra bibliotecii. Asfaltul a năpârlit de petele de duzi. Toamna târzie e un detergent al cărărilor spre facultate și al cătunelor inimii. Carnea nu mai scapără decât în vis.”

                Adormise și azi-noapte cu lecturile pe pântece, înconjurat de un confeti de fițuici cu idei transcrise. În lumea paralelă i se atinseră de piele…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Noiembrie 15, 2013 la 10:37am — 2 Comentarii

sufletul meu

replică poemului "Inscripție pe un mormânt" de Tristan Tzara

sufletul meu prin preajmă-i rar

mă fanez de ierburi funerar

ambuteiaj convoi altar

eu lenevesc pe soare fie far



învăluit de drumul tău rezist

paracliserul cântă jos în chist

n-am vers n-am mers n-am vers ce trist

mi-e jenă și l-aș invoca pe crist



mi-aduce destulă podea tai

degajă multă emfază fie

nu știu cum e sufletul meu…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Noiembrie 2, 2013 la 8:21am — Nu sunt comentarii

conspect #1

lui P.V.

nu mai citesc

tăblițele cerșetorilor

de când ai plecat

îmi scriu eu una

sunt tristețea unei funde

ce s-a visat fluture

 

turnuri blânde se înalță primprejur

în vechiul oraș și în noul

mormanele lor mă poartă-n ropote

 

tu fixează cerul, iubito,

nudă de timp și de nevoi

cândva mă voi răpi acolo

pe un balon cu…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Octombrie 22, 2013 la 11:00am — Nu sunt comentarii

încercări pe-o pisică

o pisică se opri în fața mea pe bordură ca o statuetă. nu mă interesă că nu ești tu, îmi zisei că ești. de altfel, n-am ezitat prea mult. îmi desfăcui brațele în larg ca pe niște vele și alergai către tine într-un suflet. nu era o statuetă, era o marionetă și așa cum aș fi bănuit într-o stare mai puțin patologică, sări la o parte

 

sau

 

o pisică se opri elegant în fața mea pe bezna trotuarului. îmi străfulgeră prin creier un tren de mare viteză. tu ai pune frână…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Octombrie 14, 2013 la 10:36pm — 2 Comentarii

târâș-grăpiș

ne îndreptăm spre-o noapte fără nume

compasul meu pe hartă face sfoara

i-am ciuruit hârtia-n câte-o lume

visată într-o altă eră, vara.

 

demențialul dans în piept și frunte

acum închide draperii departe…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Octombrie 5, 2013 la 11:35am — Nu sunt comentarii

la ghișeu

pentru fiecare pas făcut

se trântește o ușă

în urma mea

mi-am mințit visele

soarele etajat al lui naum

e prilejul unui doliu acum

mă înconjor cu voci pe culoar

cunoscuții îmi vorbesc îmi cunosc

seceta

e negru peretele

la care m-am născut

s-au adunat veri

de atunci

îmi bag fițuica poemului

în buzunar

crezând că l-am terminat

când

bătrâna de la ghișeu

mă trage de mânecă

îmi spune

tu ai multe…

Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Septembrie 20, 2013 la 3:30pm — 4 Comentarii

Voluptate ferată

          Conducătorul de metrou a fost poate primul de aici, care mi-a scrâșnit doza de rock de care aveam nevoie. Era dintre aceia veritabili, conducea înspre apus. Iubea reflexivitatea șinelor, iar de asta îți puteai da seama privindu-i pletele, dialectica lor. În mintea mea zbârnâia același zenit, se cocea și răscocea cu o magnetizare crescândă același ritm. Din capătul celălalt ea îmi trimitea semne, trebuia să rămân breaz. Îmi cunoștea mimica buzelor fără să mă privească. În…
Continuare

Adăugat de Mihók Tamás la Septembrie 14, 2013 la 1:32pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor