Mâine

Ai să te dezici

De cerul meu

Şi paşii vor căuta lumina

Mă desenezi

Picături calde

Cu genunchiul îndoit

Sub Univers

e-atâta tăcere

în fiecare clipocit

de noi

Mă-ncepe toamna

Cu gust de anghinare

Cer răsturnat în lumină

Plumburiu

Nu mă citi

E criza de teiubescuri

În augustul lui 2014

 Planează grame de tu şi eu

e-un aeroport de stele

pe fiecare geană a noastră

desfăcătoare de ceruri

Sângele

E glasul care strigă

Dimineaţa

Noaptea

E o naştere a sinelui

Prin pori

Şi ochi

Se scurge focul apei

Ucide-mă

Ucide-mă a mia oară

îţi spun

cu iubirea ta

renasc

femeie-copil

copac crescut din primăvară

azi

acum

ploaia

să-mi spele glasul

şi unghiile înfipte în cer

să mângâie lumina noastră…

Secundarele numără

Bătăile ochiului meu

Încordată

Tâmpla dreaptă

Înalţă cerul

În semicerc

La poarta cu gratii

Căderea e-o crimă înstelată

Când pământul

Acoperă unghiile

Crescute pe clanţă

Dumnezeu mângâie

paşii

Celor plecaţi

s-asculte

Lumina

În cerc

Caii contopesc

viaţa

Cu norii

Muşcând cerul

De flori

echilibru2.jpg

Cu ochii închişi
Pe sârma întinsă
Femeia - dumnezeu
Îţi sărută cald
Tălpile
Alea
Care au atins
Şi munţii
Şi cerul
Cu ochii închişi
Femeia – dumnezeu cade
În lumina sufletului tău

După un cincinal

şi-o trecere subită

venele au riduri

palme aspre

se întind confuze

cevaul are colţi

şi scâncet de copil

Dumnezeu a creat lumea în şapte zile. Noi recreăm iubirea în fiecare clipă. Dăruim iubire, aşteptăm iubire, cerşim iubire şi primim iubire. Merităm atât de multă iubire? Şi dacă da, de ce merităm atât de multă iubire? De ce? Iubirea e sensul existenţei noastre şi începe acolo unde cuvintele încetează să mai fie cuvinte. Noi suntem materializarea iubirii lui Dumnezeu pe pământ şi faptele noastre sunt exprimarea iubirii noastre faţă de tot ceea ce ne înconjoară. Iubim pentru că e în…

Nu există un tipar al sentimentelor, al reacţiilor umane pe care fiecare dintre noi le trăieşte în felul său propriu. Plămădiţi din aceeaşi materie şi având fiecare un trup, o minte şi un suflet, reacţionăm diferit atunci când un eveniment neaşteptat se petrece în viaţa noastră. Ceea ce mie îmi poate zdruncina echilibrul interior, pe tine, cel care citeşti aceste rânduri, poate, cel mult, te întristează şi îţi continui rapid şi nestingherit drumul tău. Reacţionăm diferit pentru că suntem…