Blogul lui Molnar Geta -- Arhiva Februarie 2011 (36)

lacrima cerului









prin uşi de sticlă

păşesc în noapte

frigul îmi ţese cămaşă

ascunzându-mă

din pătratul unei ferestre

o fringhie leagă bisericile

înfrigurate

întunericul le adoarme

şi-mpreună cu sfinţii de pe pereţi

sfinţeşte-n vase de marmură

noaptea

lumina ţese covoare

pe-o lespede printre

cruci din abanos

iar luna

toarnă-n rame de-argint

clopotniţa ghintuită.





smulg o floare

de pe veşmîntul unui sfînt

o… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 28, 2011 la 7:29pm — 2 Comentarii

masti

la porţile raiului
există două măşti
una frumoasă care te primeşte pe tine
altă înfricoşătoare care să mă preia pe mine.

lasă-ţi vina să umble în grădinile lui
reanimează florile cu stropitoarea
găseşte-ţi o petală care să te mîngîie doar pe tine.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 27, 2011 la 9:08pm — Nu sunt comentarii

fluturi albi

prin piaţa veche 

 părăsită a catedralei

 viaţa plînge 

 cu privirea ameninţătoare în doliu

 descoperă

 pe marginea incomodă a fîntînii

 sufletul neclintit

 şi-i ascultă murmurul stins.

 

 casele cu acoperişurile

 povîrnite se privesc sever

 îşi trimit nepăsătoare

 una alteia ecourile ceasului din turn

 zidurile se lovesc

 nu mai adăpostesc rugăciunile

 fluturilor albi.

 

 inima e grea ca o amforă

 umplută… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 27, 2011 la 8:37pm — Nu sunt comentarii

matanii noaptea

din mîna nopţii

 cad şiragurile de mătănii

 clipele cu ochi de cucuvea

 marea zbucimată 

 se limpezeşte în lacuri

 munţii stau pe praguri

 de altar şi aşteaptă clopotele

 cu lumina

 după o noapte îngheţată

 cu pelerina fluturînd pe umeri

 ca nişte aripi.

 

 prin hîrtia ceruită

 a ceţii

 se zbate rădăcina dimineţii

 cu mîinile căzute peste genunchi

 ca o statuie chinuită a melancoliei.

 

 lumina vine de la… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 27, 2011 la 12:42pm — Nu sunt comentarii

paralele

gîndurile rotitoare
sapă-n carnea sufletului
ploaia s-a oprit
şi-un cer de plumb
mi-atârnă-n gît
trecutul meu suferă
frescă estompată
de sudoare şi lacrimi
existenţa...ce joc bizar,
drumuri paralele
A sau B
destine, destinaţii, diferite.



bicicletele noastre
stau îmbrăţişate în iarbă
cu picioarele sfîrtecate de mărăcini
în urzeala fluturilor
galbeni.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 26, 2011 la 11:13pm — Nu sunt comentarii

umbre

grea ca un pendul

oprit

în penumbra capelei

mi-e inima

diavolul îngenunchiat în

spatele meu

şopteşte:

-tu n-ai suflet

doar te prefaci că te rogi

tu nici măcar nu şti să o faci

şi-apoi ura, ca o sudoare

te dă de gol

ceea ce mă surprinde

e că proştii se dau în vînt după

umbra ta

legată-n lanţurile urii.



cu faţa îngropată-n palme

eu m-am rugat crezînd că nu mă vezi

şi am cerut un dumicat de suflet… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 26, 2011 la 9:45pm — 1 Comentariu

cozi de vant

vîntul cu ochi scînteietori

şi buze crăpate

îşi împleteşte cozi lungi

din iarba smulsă pînă la sînge

loveşte în oglinzi şi ceasuri

surpîndu-le peste clapele

pămîntului nemîngîiat .



pe mănunchi de adieri

luna se înalţă în creştetul cerului

mîinile reci o pudrează

cămaşa din mătase zdrenţuită îi

alunecă pînă la călcîie

degeaba fluturii nopţii nisipii

îi aduc butonii.



marea zace neîntinată de spumă… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 25, 2011 la 11:37pm — 1 Comentariu

seminte de mar

în pămîntul inimii
înfloresc teii
cu rădăcinile răbdării
lacrimile din potir
i-au udat
să nu încerci să inoţi
în gîndurile mele
cu faţă ta suptă ca un plic sigilat
mi-e frică de tine
semn de întrebare
agăţat în copacul vinovăţiei.

e timpul ploii din camera pleoapelor
peste seminţele şi muşcăturile
de măr
atunci va fi înţeleasă candela aprinsă
care nu vrea să strălucească
ci să facă doar lumină.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 25, 2011 la 1:39pm — 3 Comentarii

trotuare fericite

în piaţa cu trotuare fericite

dalele devin plante

se văd umbrele înlănţuite

ale zidurilor gotice ciuruite de neliniştea clopotelor

în spatele lor

mă zbat în arborele întunecos

pe crucea lui să-mi vindeci rănile

neîmblînzite ale destinului

te scuturi de frunze să-mi faci pat.



caietul nopţilor păstrează

cu sfintenile

întîlnirea noastră tainică

nu bate toba precum ploaia

luna cade peste tîrgul scăldat

de lumina… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 23, 2011 la 4:19pm — Nu sunt comentarii

vise



mi-am împachetat viaţa

zilele îngălbenesc în fiecare toamnă

ca şi amănuntele

i-am smuls ramurile răutăţii

nu a avut nici un os fracturat

ea s-a hrănit cu pîinea vorbei

şi flori…
Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 22, 2011 la 9:14pm — 3 Comentarii

necuprins

trotuarul inimii mele adulmecă

glumeţ

patimile mocnite

oase moarte ce nu pocnesc

în cimitirul amintirilor.



arată-te în vis

palma ta întinsă spre mine

durerea ei este absenţa celeilate

care sfidează o direcţie anume

dîndu-mi formă de cruce …

Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 9:00pm — Nu sunt comentarii

salul de iarna

vîntul de miazănoapte
frate al zăpezii
caută sub haina ruptă inima
să mi-o vrăjească
adoarme în castel
nu mai pot veni la cenuşa ta
unde plîng cărbunii
în ploaie
îţi urmăresc ecoul prin ferestre surde
unde spinii vor să mă sfîşie
în oraşul din piatră.

sub pămînt copacii se înţeleg şi se ating
pădurea are o singură rădăcină
şi un pumn de mireasmă.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 8:55pm — Nu sunt comentarii

PLAN

viaţa banala
ne-a despărţit,
deasupra stau zeii
şi ne caută printre ruguri
dedesupt oamenii culcaţi ca într-un strat geologic
fără să se amestece
soarele îi sărută pe toţi
de-o parte şi de alta
unii scriu
figuri pe nisip
alţii culeg aurul coacerii.

credinţa zeilor, plan înclinat
povârnindu-se-n pietre
timpul oamenilor
se roteşte, uliu în căutarea ficatului...

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 8:51pm — 1 Comentariu

viata...

cobor în oraşul morţilor

port cu mine un mănunchi de crizanteme

sunt şi biserici cu tămîia aprinsă

în cădelniţa legănata

învinge noaptea albă

văd crucea cu

braţele desfăcute

mai vine o femeie cu flori proaspete

poate iubita...



viaţa e ca un trotuar strîmb

ars de soare şi geruri

putrezit de ploi

casele sunt pustii

pe vatra focurilor stinse

croncănesc ciorile.



sufletul meu

nu şi-a pierdut… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 7:13pm — Nu sunt comentarii

rogvaiv

mă amestec cu umbra ta
şi cu fiecare încheietură
te zidesc pe dinăuntrul meu
bucuria de a nu fi singură.

hoinăresc prin fericire
ca o pană roşie
spre locul unde cerul săruta marea
eliberat de naşterea iubirii
într-o albă iertare.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 7:11pm — Nu sunt comentarii

cintecul lebedei

în noaptea din mine

am găsit cheia unei biserici

întunericul s-a aprins pe pămînt

cenuşa lui cade peste buzunare

porumbeii îşi găsesc adăpost

în buzele crăpate ale caselor

alerg purtînd clopoţei

că focul din cer e aproape.



pămîntul din trupul meu se zbate

precum cîntecul lebedei din prima zi.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 5:17pm — Nu sunt comentarii

dragoste de o vara

am strivit nucile cu dinţii

simt gustul verde amar

cît ne trebuie nouă pentru

o mînă

de dragoste.



azi îţi las scrisoare

în frunzele galbene

pe strada în apropierea cerului

te văd cu o fetiţa de mînă

aveţi pelerine cu toate ca nu plouă .





plec spre spitalul unde

se operează gîndurile

cele rele se pun în ghips

aici o să mă fac bine

mai ales că durerea e undeva afară

iar ochii… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 5:16pm — Nu sunt comentarii

pantof credincios

se ofilesc grădinile din cer

frunzele

se prefac în fotolii şi măsuţe

la umbra unui gutui japonez neînflorit

doamna T.acuza o durere de cap

nu vorbeşte mult să nu facă laringită

nu strănuta să nu împrăştie microbii

se aşează şi priveste umbrele colorate.



frunzele se bat pentru un loc mai bun

unele se înghesuie sub un pantof credincios.



eu am rămas sub o streaşina

cu gînduri uscate

nu pot să-mi scriu sufletul

pentru că… Continuare

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 5:13pm — Nu sunt comentarii

manusi pierdute

doamna T. şi-a pierdut mănuşile
de vară din dantelă
e fericită acolo
cald,curat,muzică
halatele colorate suplinesc frunzele.

păsările se obişnuiesc în captivitate
doar aripile li se atrofiază treptat
în loc de cintece scot note false
ca profu' de muzică din liceu.

pe ea o cred toţi bolnavă
pentru nişte mănuşi pierdute
una singură de ar fi găsit-o
le-ar fi aruncat-o
semn că are imaginaţie.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 5:11pm — Nu sunt comentarii

fum ud

din pulberea vegetală
se ajează o garoafă
pe obrazul doamnei T
acea roşeaţă învie balul
dintr-o toamnă moartă
apare şi tinereţea unui bătrînel
adormit în cimitir.

se revarsă muzica uscată
în amintirile lor
polcă,vals,mazurcă.

creşte o iubire tînără
în nebuloase aripi
ale clipei lor
cu virfurile-n cer
se regăseşte
cu ochii rupţi din acelaşi zbor
prin fumul ud.

Adăugat de Molnar Geta la Februarie 20, 2011 la 5:10pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor