Arina Bianca Raileanu's Blog (27)

Sunt om sau cel puțin asta aș vrea să fiu

stați acolo ca niște sardine în vârful picioarelor.

vă chinuiți să vă mai țineți bărbiile decăzute.

gândurile vi le adunați cu greble de plastic, numai să vă deslușească

secretul sexului, bărbatului și al Universului.

vă aruncați priviri cu subînțeles sau ocheade-n jur

numai să nu vă dispersați în uitare...

măcar atât. că doar aceleași unități dezmembrate veți rămâne,

care fug de sine ca de pucioasă.

 

poate că am o privire…

Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Februarie 17, 2011 la 10:30am — 12 Comentarii

să nu mă întrebi de ce

știi, mamă, că astăzi mă urăsc mai mult

decât aș putea urâ Infernul.

poate că acolo există o formă de fericire posibilă,

o acea iluzie din care să nu mă pot trezi...

 

astăzi, ieri, mâine

ordonate între sute de întrebări și curiozități.

să posed secretul vieții mele nu mai reprezintă o ecuație,

a celorlalți însă, un infinit

de necunoscute.

poate că aceleași frustrări și complexe mă vor defini…

Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Ianuarie 27, 2011 la 10:30am — 18 Comentarii

uită de mâine

mă poți asculta?



lumea și-a închis porțile

vrabiile se învelesc cu firicele de pământ

iar melcii își părăsesc cochiliile la margine de drum

soarele a amuțit

precum codrii paradisului pierdut



uite asfaltul cum se înalță și mă înghite

pământul tremură de fericirea clipei de a mă ascunde

în pântecul lui

poate că cerul se va prăbuși peste tot

și toate

vrei să vii cu mine?



am visat ieri

sau acum o mie de ani…

Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Noiembrie 24, 2010 la 1:30pm — Nu sunt comentarii

frunză de nuc

astăzi roua și-a scuturat melancolia, și visele,
e grea și întunecată.
adâncime a unei prăpăstii
fără sfârșit.

fluturii plâng. sute de perle roze atârnă greu
pe petale.

suflete somnambule ciocnesc fragmente
de amurg albastru.

timpul ne-nfășoară într-o coajă grena.
miez de rodie.
închizi ochii
și te ascunzi. într-o frunză de nuc.

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Octombrie 16, 2010 la 11:00pm — Nu sunt comentarii

Gandul si inima

Gandul e de aceeasi natura cu soarele
Lumineaza cu umbre
Lumea ar trebui traita cu inima
Numai inima poate sa simta
Ceea ce gandul nu-i in stare sa vada
Insa fara gand
Inima vede umbrele mari
Chiar si atunci
Cand sunt departe de tinta
Si cade in flacari
Si arde


Ion Milos

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Septembrie 9, 2010 la 1:39pm — Nu sunt comentarii

nefiinţă

noaptea se aşterne peste întinderea gri,

peste blocuri de beton.

adie a liniştire.

curcubeie de stele încep să fragmenteze bolta întunecată a cerului,

un ultim cuc îşi pregăteşte cuibul.



acalmie.



îmi adun visele, uitările şi fiinţa,

mă întind în pântecul naturii.

miresme de salcâm se împrăştie. peste vid şi goliciune.

citesc absolutul,

chemarea sângelui ce curge.

harpe de aur cântă eternitatea.



cerurile se deschid,… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Iulie 29, 2010 la 11:00am — 2 Comentarii

luncă părăsită

miroase a mucegai.

mii de oameni se-nvârtesc în jurul meu

se împletesc

într-un cub de cristal



universul e mic

cât un sâmbure de cireaşă

îl ascund la piept

într-o sticluţă

de parfum.



inima

păpuşă de porţelan

stă uitată pe un raft de praf.

din degete răsar flori

de răchită

faţă-mi e albă

ca iarna.



râurile s-au întors în matcă.

un cocor albastru

rătăceşte

printre stânci de sidef



miroase a… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Aprilie 25, 2010 la 10:30pm — 2 Comentarii

cuvinte simple. simple cuvinte.

mi-e frică de ziuă,
mi-e frică de afară,
sufletul mi se strânge într-o coajă de nucă.

să mă ascund în cearșafuri
și să-mi fac culcuș de bumbac...
să trăiesc veșnica viață
departe de toți, departe de toate,
departe de mine însămi,
într-o continuă noapte a lumii,
să țin undeva acolo, moartea de zi cu zi,
înfășurată în aripi de magnoliu.

mi-e frică. de astăzi, de mâine, de restul vieții...

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Aprilie 18, 2010 la 2:00pm — 8 Comentarii

stare de abajur

e un albastru gol în cer de sticlă.

voci și plânsete

printre articulații de cuvinte

se strâng, se sting

într-o șoaptă.



căutarea vine mâine.

uitarea am uitat-o

într-un vagon

de fum.



decor de ismă topește pereții

timpul devine o recuzită

printre solzi

de crăpușnic.



alaltăieri mai poți întreba

de vârtejuri, mezzoforte, și gânduri.

în-un colț de amintire.



șobolani și păsări de pivniță

scriu pagini de istorie.… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Aprilie 14, 2010 la 4:30pm — 2 Comentarii

plouă de jos în sus

obiecte strânse

într-o tornadă din eter

trec dincolo de timp și spațiu.

împletite în peretele de rafie

descoperă sângele cuvintelor ascuțite

ce desenează povestea prafului

de fier ruginit



ferestrele se sparg

sub priviri curioase.

printre crăpăturile creștetelor

înghețate

se înalță copaci de alamă

ce domnesc

precum Everestul asupra lumii

zâmbind falnic dinspre cer



în suflete de ghindă

și degete de sticlă

ce-și… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Martie 15, 2010 la 10:00pm — 1 Comentariu

caut primăvara

soarele-şi arată colţii albi de nalbă

atârnaţi de gâtu-i subţire şi lung.

timpul se scurge din ce în ce mai rapid,

ziua e mai scurtă, gândurile mai adânci



clădiri gri de mormânt răsar

în scăldarea razelor din martie

lumea se îmbulzeşte, cumpără mărţisoare.

ştiţi unde este primăvara?... întreb în jur...

grimase, ochi miraţi, cuvinte agitate,

nimeni nu răspunde...



se claxonează neîntrerupt,

maşinile se ascund una într-alta,

semafoare… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Martie 9, 2010 la 2:00pm — 1 Comentariu

diferit

am smuls cuiele
lăsate de suflete tomnatice
în goana lor avidă
prin gândurile şi sufletul meu
de copil

să nu încerci să bei
din sângele care curge acum
căci roşul şi greutatea lui
te vor îneca
şi îţi vei dori
să nu mă fi cunoscut

10 dec 2008

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la August 28, 2009 la 9:38pm — Nu sunt comentarii

ploaia

stau înmărmurită şi privesc pe geam

cum vânturile geroase din iarnă se întorc.

osifică picăturile de ploaie

precum un strigăt din efemer.

frigul mă cuprinde.

până în măduva oaselor

simt cum o racilă devoratoare de vise

mă subjugă, lipsindu-mă de vlagă.

mai stau...mă întreb, mă caut.

corzile de harfă ale morţii

încep să cânte

îndepărtează dorinţa de a mă deda

îmbrăţişărilor şi sărutărilor tale blânde



uită-mă

descoperă-mă,… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Martie 19, 2009 la 9:00am — Nu sunt comentarii

visam

visam
să colorez sufletele
cu zâmbete aurii,
cu frumuseţe şi candoare,
să presar parfum de crizanteme
peste tristeţi de moarte,
să plantez ghiocei de catifea
printre gânduri de plumb,
de răsuflări înecate...

visam...
ca-ntr-un joc de copii.
ce searbădă, şi sufocantă,
e trezirea...

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Februarie 23, 2009 la 4:30pm — Nu sunt comentarii

lumea asta... mă doare

lumea asta, de cimitir

mă doare...



port hainele trecerii timpului

cu rapiditate

prin mine

sunt grele urmele întunecate

de tropote de elefanţi

cu gânduri livide



caut rămăşiţele petalelor de vară

să colorez negura

unui cer de cărbune



singurătăţi şi vise

înconjurate de cuvinte grele

şi încâlcite



mă agăţ

de apusul zilelor trecute

caut zorii de mâine

acei necunoscuţi, plini de… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Februarie 13, 2009 la 11:30am — Nu sunt comentarii

noapte bună

în pustiul funebrului terestru

suflete triste şi însingurate

valsează dansul nesfârşit al morţii



în adâncirea nopţii

luminează prin razele unui soare

răpit de amurg

marea de stele

învăluite

în caşmirul copilăriei mele



trepte de stejar

pictate cu nuferi albi de vară

mă pot duce până sus.

de acolo

am să-ţi trimit

dulci şoapte de smarald

am să-ţi presar pe pleoape

petale de tuberoze

care să-ţi umple… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Februarie 10, 2009 la 9:30am — Nu sunt comentarii

în noapte

în noapte

gândurilor mele le ia o veşnicie

să ajungă la tine.

sute de claxoane asurzitoare,

sute de voci moarte şi suflete sfărâmate,

de mâini scheletice şi picioare scurte

vor să le răpească,

să le cuprindă în vâltoarea slăbiciunilor lor,

şi rămân închise între liane nesfârşite

de un kaki pal şi urâcios.



în noapte

am să pup cerul ,

pentru ca luna să zâmbească,

iar stele să-mi cânte gândurile

şi vei ştii,

că din… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Februarie 10, 2009 la 9:30am — Nu sunt comentarii

ferice

un gând ferice şi visător
zburdă
în a lui lume de spiriduşi
el spune într-o cântare
că eşti cel mai dulce sărut
...al universului...

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Ianuarie 23, 2009 la 11:30am — Nu sunt comentarii

sărutul

să-mi arăţi prin surâsul
sărutului tău de catifea,
că îmi vei colora moartea
formelor
sensurile de lut

moartea in doi e mai dulce
împreună
unul pentru celălalt
în acest vals
al trăirilor de smarald

doar... sărută-mă...

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Decembrie 21, 2008 la 10:30pm — Nu sunt comentarii

când mă săruţi...

când mă săruţi...

simţurile împletesc

stihuri de aureole boreale

pe cerul gândurilor mele

stelele creionează flori de cireş

care-şi presară parfumul

pe pleoapele-mi de aripi de flutur



când mă săruţi...

păsările îşi uită cântarea

nuferii dansul din adierea vântului

note de harfă sunt trupurile noastre

dezgolite de urmele trecerii timpului



când mă săruţi...

cuvintele-şi află tacerea

universul citeşte… Continuare

Adăugat de Arina Bianca Raileanu la Decembrie 11, 2008 la 9:00pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor