Lucifericii și ahrimanicii reprezintă cele două categorii de entități sub influența cărora omenirea își urmează evoluția de moment. Ele ne flanchează, pot spune, pentru că influența pe care o exercită fiecare asupra noastră este de natură extremă. Se poate afirma că omul evoluează pe Pământ între spiritualismul luciferic și materialismul ahrimanic. Lucifericii ne influențează sufletul senzației, încercând să ne smulgă din strânsoarea materialității, plasându-ne undeva, în lumea…

Nedorita asta de... cădere în ispită, numită păcat, poate fi redusă, în cele din urmă, la un banal act de cunoaștere, după cum spuneam și în prima parte a acestei postări. Este adevărat că dorința, adică modul de manifestare al ispitei în conștiența de sine, este identificată ca... păcat, abia când ea este îndeplinită printr-un act de voință, dar, acest lucru are loc în scopul cunoașterii pe viu a stărilor pe care ea le implică. Ispita, dorința care apare în noi se cere consumată într-un fel…

Vorbim, mereu, de păcat și de păcătoși ca și cum ar fi ceva ce nu ne privește, ca și cum ne-am uita la un film în care, noi ăștialalți, care privim, am fi perfecți. Dăm din cap și spunem: „vai, vai, vai... cum de au putut face așa ceva!”

Ce înseamnă, în fapt, un om păcătos? Înseamnă... pe scurt, un om. Dacă ai întâlnit, pe undeva, persoane care pot fi excluse din această categorie a... „făcătorilor de păcat”, dă-mi voie să șterg postarea. Problema, nu este lipsa păcatelor!…

Da, știu că am restanțe! Nu mă așteptam să fii așa de perseverentă. Glumesc... sau, ceva de genul ăsta! Problema eului, a treptelor de cunoaștere, călătoria sufletului după...

Astăzi mă voi opri la „eu”. Ai observat, cred, deja, că toate se leagă între ele. Nu poți aborda un subiect fără să nu revii, fără să nu le atingi din nou și pe celelalte. Altfel, nici nu se poate!

Subiectul ăsta mi-a pus mari probleme de înțelegere. Nici acum nu pot spune că mi-e la îndemână. Eul uman! Hm! Tot…

Moralitatea este o problemă de evoluție, ca oricare altă trăsătură umană. Să nu-ți închipui că, prin evoluție, omul acumulează în mod continuu calități, aptitudini etc! Procesul evolutiv implică etape în care multe din ele devin inutile pentru treptele superioare. Înainte ca omul să capete capacitatea de a raționa, memoria lui era colosală. De ce? Pentru că atunci, procesul de cunoaștere era de tip revelat. Era perioada gnosei, adică a cunoașterii revelate. El primea informații din…

Nu există o contradicție în text. Este vorba doar de o neînțelegere, din partea noastră, a sensului unui cuvânt. „Fericiți cei săraci cu duhul, căci a lor va fi Împărăția cerurilor”. Ceea ce poate deruta, într-o corectă înțelegere, este sensul cuvântului duh și asta pentru că, mulți gândesc că ar fi vorba de Duhul Sfânt și atunci, cum să moștenești Împărăția în lipsa Lui? Dar nu despre El este vorba! Ar trebui să-ți dai deja seama de acest lucru după felul în care apare scris. Duhul, face…

Până unde poate ajunge evoluția? Hm, interesante întrebări!

Hai să speculăm puțin! Și cum s-o facem dacă nu punându-ne în funcțiune logica pentru că, altceva mai bun, nu avem... încă.

Poate omul ajunge, cu evoluția sa, la nivelul creatorului său, adică la nivelul Divinității?

Răspunsul la întrebarea asta ar fi... De fapt, sunt două răspunsuri aici!

Primul, dar nu cel final, este: desigur, omul va ajunge și chiar își va depăși în evoluție Creatorul. Îți sună a…

Am întâlnit ideea asta, nu prea des, ce-i drept. Sincer, nu o împărtășesc dar, în general, când cineva spune că ar fi altfel de cum cred sau sunt convins că ar fi, încerc să găsesc argumente care m-ar putea contrazice, adică să vad dacă nu cumva eu sunt cel care greșește, adică cel care nu a înțeles bine. Să văd dacă nu cumva există, poate, cazuri particulare în care celălalt să aibă dreptate. Așa s-a întâmplat și cu ideea asta, precum că omul se poate „reîncarna” în forme de evoluție…

„Somnul rațiunii... naște monștri”!? Am mai discutat despre ideea asta... ciudată. Pe cât este mai apreciată și folosită, cu atât îmi apare mai... „verde-n perete” încât, o voi faulta de câte ori am ocazia. De fapt, cred că intră în categoria „zicerilor” care dau bine în gura... ignorantului. Sintagma cred că ar fi vrut să trimită cititorul (sau privitorul?) la noțiunea de instinct. Dacă nu e rațiune... omul ar reacționa instinctual... iar instinctul, pentru că vine din corporalitate, îl…

Aș dori să mai fac niște comentarii legate de postarea cu numărul „203” în care vorbeam despre poziția părintelui Oașa, referitoare la păcat.

Încercam să explic, prin alte postări, ce este înțelepciunea și care este raportul ei cu ceea ce omul numește cunoaștere. Spuneam că pragul cel mai de jos al înțelepciunii este intelectul, cunoașterea intelectiv-rațională, adică, dar că, acest prag poate fi trecut înapoi, de rațiunea omului, atunci când ajunge să-i înțeleagă inutilitate, de la un…

Am primit, pe mail, acest material care mi s-a părut foarte interesant. Vi-l ofer spre citire, urmat de un... mic comentariu.

                                              

Părintele Pantelimon Oașa: „Cu diavolul nu joci șah, pentru că întotdeauna pierzi”. „Nivelul mortului”

„Diavolul nu este o realitate impersonală; nu este o energie negativă care este prezentă în Univers. Diavolul este o realitate personală, adică este un înger, o persoană spirituală, care a devenit…

Referitor la faptă, acum, ar trebui să spun că ea se contabilizează, în ceea ce numim karmă, începând cu intenția care a stat la baza producerii ei, ca apoi să se ia în considerare încărcătura afectivă care a generat-o și, nu în cele din urmă să intre în... „discuție” efectele pe care le-a produs în lumea înconjurătoare, în cazul în care ea s-a și manifestat. Succesiunea de mai sus am considerat-o având în vedere ordinea în care apar efectele după trecerea pragului morții. Cele trei aspecte…

Să vedem ce am putea spune mai departe și despre faptă! Pentru că ea este legată de karmă, dintr-odată avem un reper. Vorbim de fapta care ne responsabilizează, adică, de faptul că ea lasă ceva în urma ei, ceva de care ne vom lega pentru cel puțin încă o viață. De ce? Pentru că omul a pășit deja pe treapta rațiunii care îl individualizează ca eu, care îi conferă acel liber-arbitru de care el este foarte mândru, dar pe care, în „mândria lui prostească” habar nu are, încă, să-l folosească spre…

„Am gândit-o, doar, dar nu am și făcut-o!...”

Vorbim aici despre doi termeni: faptă și karmă.

Voi încerca, la început, să spun câteva cuvinte despre ceea ce se înțelege prin karmă deși, cred că am mai făcut-o. Mă rog, de fiecare dată... mai apare ceva în plus!

Termenul Karma sau Karman provine din sanscrită și are înțelesul de activitate, acțiune. De aici și semnificația de „lege a cauzalității“ sau de lanț cauzal. Fapta este o acțiune care generează efecte, ea constituindu-se…

Mereu mă lovesc de ideea asta cu inutilitatea! Corpul fizic, închisoarea sufletului... cică! La fel și cu eul... ceva inutil care nu face decât să ne distragă atenția de la adevăratul Eu! Hm, ce să zic? Mă închin! Îmi aduce aminte de: „liceu... cimitir al tinereții mele”. Este un fel de... „reversul medaliei” față de atunci când alții îți cer dovezi științifice legate de existența lumilor spirituale. Ce să mai spun de afirmația pe care o aud mereu sub formă de maaaare ifos de…

În ceea ce privește legenda Graalului... există mai multe variante! Voi încerca să fac niște legături pe care să le aliniez la alt mod de gândire și să urmăresc mai puțin ceea ce se spune despre subiectul în cauză, prin diferite surse.

Am să pornesc de la o legendă în care se spune că, în urma luptei pentru supremație, care a avut loc în ceruri, între Lucifer și Arhanghelul Mihail, de pe coroana primului ar fi căzut pe Pământ un smarald cu 144 de fațete. Acesta sau doar o parte, a intrat…

Termenul de filosofie a fost folosit încă din antichitate. Cred că de la Pitagora vine! Este interesant că, în accepțiunea actuală, înțelesul lui ar fi unul apropiat de cel de „speculație a minții care te înalță spre spirit”. Dacă, însă, i-ai fi spus lui Pitagora, Socrate sau Platon așa ceva, cred că ar fi râs de tine. Mai târziu... nu mai sunt sigur! De ce spun asta! Vezi, ceea numim și acuma cu termenul de filosofie, s-a născut începând cu perioada în care omul a pierdut legătura directă…

Toleranța? Hm! Vorbim despre raporturi între indivizi, etnii, popoare? Adică de îngăduință? Adică de ceea ce își are măsura într-o anumită trăirea sufletească?

Intoleranță, toleranță... ce crezi că ar trebui să urmeze? Eu aș spune că normalitatea deși, sunt certat cu termenul ăsta, ca și cu cel de toleranță, de altfel. Dar aici cred că ar merge. Dacă ar exista un pom, pomul intoleranței și al toleranței în care, să zicem, în vârf ar fi numai intoleranță și cu cât ai coborî, ea…

Ce este iubirea, iubirea ca raport între un bărbat și o femeie? Bună întrebare! Am întâlnit oameni care îmi spuneau că ei nu pot iubi! Să fie o anomalie? O insensibilitate, adică? Nu cred! Aș fi mult mai tentat s-o consider o calitate. De ce? Păi, hai să vedem!

În primul rând cred că ar trebui să pornim cu ceva... diferențieri ca să știm, de fapt, despre ce vorbim. Nu orice trăiri legată de sex, eros sau dragoste le putem cuprinde în noțiunea de iubire. De fapt, termenul în sine,…