Blogul lui Vasilica Ilie -- Arhiva Februarie 2012 (12)

Vino!

Vino, îmbrăţişeză-mă iubite,

Sărută-mă, voi fi din nou a ta!

Ca pe-un copac cu ramuri dezmorţite,

Prinde-mă de mijloc, strâns, ca într-o za!

 

Auzi cum plesnesc mugurii pe ramuri

Şi freamată natura-n zori de zi?

Iar pescăruşii ce poposesc pe ţărmuri,

Îşi cântă zboru’-n alb în do, re, mi?

 

Vino, să trecem pragul primăverii!

Ia-mă de mână şi în pas…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 29, 2012 la 10:30pm — 3 Comentarii

stare. neînțeleasă

                            

motto:

mi-e teamă că ţi-e frig de mine

şi cuvintele înmuiate în sinceritate scrise pe ultima zăpadă pentru tine

s-au topit înainte de a le fi înțeles sensul...

 

astăzi parcă am fost expulzată din cochilia unui melc

şi când am dat de lumină mi-au orbit ochii

am bâjbâit să găsesc troianul de zăpadă încărcat de cuvinte

strat după strat egal cu numărul zilelor de singurătate

dar razele soarelui…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 28, 2012 la 11:00am — 10 Comentarii

Dragobetele la români şi mărţişorul - fotorepoertaj de la Biblioteca Metropolitană

Ieri, 25.02.2012,  am simţit primăvara aidoma unui fluture fâlfâind de sub zăpadă. Ultimile zile ale lui februarie se topesc sub razele de soare la fel ca şi zăpada transformată în apă de ploaie, care se scurge la canal.

         Într-o asemenea zi frumoasă, mângâiată de razele soarelui primăvăratic am paşit spre biblioteca Metropolitană la întâlnirea cu Dragobetele şi mărţişorul, o temă pe ordinea de zi a cenaclului Ligii Scriitorilor din Bucureşti.

      Amfitrioana acestei…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 26, 2012 la 2:00pm — 3 Comentarii

Adio! (pamflet)

Eu tac. Tu taci. Ne ţiuie tăcerile-n urechi;

Ele au devenit de la un timp normale.

Pozăm în faţa hazardului ca nişte perechi

Inexistente. Născute-n ere glaciale.

 

Chiar dacă tu nu suni. Şi aşteptarea-i un destin,

Ce te -mpresoară c-o aură de egoism.

Scrii că nu ai curaj şi nu te cred. Chiar nu m-abţin,

Şi-atunci eu îţi propun: să o faci din eroism!

 

Să-ţi simt virtuţile, nu să te lauzi cu ele.

M-am săturat de…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 23, 2012 la 1:44pm — 4 Comentarii

Dorință

   

Am rămas aceeaşi femeie inocentă;

Vremurile potrivnice nu m-au schimbat.

Sufletul îl am tânăr, de adolescentă

Şi-aştept să mi-l decodifice un bărbat.

 

Aşteptarea a devenit  obişnuință.

Timpul îmi este prieten şi nu mă mai plâng.

În fiecare zi îmi pun câte-o dorință;

Neîmplinirea, în speranțe o înfrâng!

 

Mi-ar fi plăcut să mă desfaci ca pe o floare,

Să-mi bei mireasma ca pe o cupă de vin.

Petalele…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 21, 2012 la 2:33pm — 4 Comentarii

Stare. O iarnă ostentativă

Simt ca iarna aceasta a devenit insistentă;

vrea să-mi intre în oase pentru toată viaţa.

S-a încolăcit ca un şarpe de şira spinării,

a pătruns în măduvă. O simt că îmi umblă prin tot corpul,

că îmi bate ostentativ la poarta inimii.

 

Acolo, am pus de pază primăvara de când m-am născut.

nu poate să pătrundă nici cel mai mic gând negativ.

Mai bine să-mi implodeze inima de iubire şi îmbobocire,

decât de gerul iernii care vrea să mă…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 18, 2012 la 6:00pm — 2 Comentarii

In memoriam: poetei Elena Munteanu (n. 2.02.1953 - dec. 16.02.2012)





În noaptea asta albă, tristă şi geroasă

Stau la priveghi cu tine, chiar dacă eşti departe

Te văd acolo, tăcută, acoperită cu un giulgiu alb...


Ţi-ai propus să iei cu tine toată liniştea iernii,

S-o duci în loc de verdeaţă şi să ne laşi înmărmuriţi,

Ca nişte ţurţuri de gheaţă ce-ţi plâng încet, murirea..…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 17, 2012 la 1:00am — 5 Comentarii

Bărbaţi şi femei ( I )

Nota: Dragi bărbaţi, să nu mă împuşcaţi! Acest text (vor mai urma şi altele) este scris sub impuls, în urma unor articole pe care le-am citit despre violenţa conjugală şi, mai nou, de recenta dispariţie a cântăreţei Whitney Houston a cărei viaţă m-a impresionat. Am purces mai întâi să vorbesc despe bărbaţi, apoi, despre femei. Sunt numai nişte idei concentrate în urma unor studii făcute de mine de-a…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 13, 2012 la 12:30pm — Nu sunt comentarii

Moartea unei dive:Whitney Houston

 

“Whitney Houston a murit la 48 de ani în camera sa de la hotelul Beverly Hiton, în ajunul zilei decernării premiilor Grammy”, spun ziarele. Destul de tânără zic eu, o femeie care abia la vârsta asta putea sa-şi trăiască din plin, adevărata viaţă. Era una dintre cântăreţele mele preferate. Foarte rar scriu despre morţi. M-a impresionat decesul acestei mari cantăreţe pe care am iubit-o pentru vocea ei care transmitea emoţii, avea forţa unei voci bine cultivate, mişca publicul,…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 12, 2012 la 11:26am — 2 Comentarii

Sunt, atât cât sunt...

Haide,  să punem steagul alb în fereastră

Chiar de nu vom fi ca doi iubiţi.

Eu ştiu să fiu o prietenă adevărată

Iar sfaturile mele, întotdeauna au dat rod.

 

Mi-e sufletul tânăr, ca o primăvară

Îmboboceşte ca o floare, în fiecare an.

De ai fi ştiut să îi asculţi înflorirea

Vei fi observat că nu freamătă în zadar.

 

Sunt,  pe cât…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 10, 2012 la 8:00pm — 4 Comentarii

Visul unei nopţi de iarnă

 

Ştii, te-am visat azi noapte în plin ger;

Mă sculptai ca pe o floare în fereastra ta.

Nu aveai daltă,  foloseai doar ochii,

Gura, mi-o potriveai cu buzele-ţi fierbinţi.

 

Eu tăceam, tu mă sorbeai din ochi

Şi toată mă conturam în foamea lor.

Ca o Ană,  cuminte,  mă lăsam sedusă

Şi mă sculptai aşa cum îţi doreai.

 

Dar peste noapte a început să plouă

Şi toată creaţia s-a transformat în sloi.

Ochii tăi…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 8, 2012 la 11:00am — 4 Comentarii

Cu prudenţă

 

Uneori mi se spânzură cuvintele în vârful limbii

Aş vrea să-ţi spun atâtea dar ce folos că nu te am

Te-ascunzi sub fruntea-ţi grea, ai ochii ispitiţi şi-ntunecaţi

Iar eu am rămas cu toarta unui vis ce ieri s-a spulberat…

 

Cine oare ne joacă la cărţi, soarta, în umbra grelei ierni

Şi cine bate clopotul morţii când suntem încă vii?

Când carnea ta hoinară mă ninge crudă peste-a mea

Şi-i simt neodihna şi neîmplinirea la capătul…

Continuare

Adăugat de Vasilica Ilie la Februarie 2, 2012 la 9:30pm — 11 Comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor