Flora48's Blog (14)

URARE DE SARBATORI



Din inima Baraganului,

La sfirsitul anului,

Fii din fiii neamului,

Va uram de sarbatori,

Sa aveti la munca spor,

Si copii de ajutor.



Sa va fie casa...casa,

Cu tot ce-i mai bun pe masa,

Vinul bun sa nu lipseasca,

Nici cei ce-au sa mosteneasca,

Obiceiul din strabuni,

Ei, nepotii dragi si buni.



Anul Nou ce-n poarta bate,

Sa… Continuare

Adăugat de Flora48 la Decembrie 18, 2008 la 8:45am — Nu sunt comentarii

PENTRU TINE LUME



Ţi-am tot dăruit gândurile mele,

Mănunchi de cuvinte şi lumină,

Răsfrânte-n pagini, chiar şi virtuale

Şi-aproape ne-am ţinut de mână.



Ţi-am dăruit nopţile mele albe,

În care nestemate şlefuiam,

Făcând din versurile mele salbe,

Ce ţie lume-n zori le dăruiam.



Citeai căscând, sau poate nici atât

Cum îmi făcusem eu din noapte zi,

Tot şlefuind safirul din cuvânt,

Ţi-l ofeream zâmbind,… Continuare

Adăugat de Flora48 la Decembrie 18, 2008 la 8:39am — Nu sunt comentarii

BRADULUI Sub cetina codrului, cer iertare bradului , pentru sacrificiul lui, munca pădurarului. Transformat în coli de scris, neştiut şi compromis, fără ţepi şi fără strai, bradul însuşi prinde gra…







BRADULUI



Sub cetina codrului,

cer iertare bradului ,

pentru sacrificiul lui,

munca pădurarului.



Transformat în coli de scris,

neştiut şi compromis,

fără ţepi şi fără strai,

bradul însuşi prinde grai.



Mi se tânguie amarnic,

că din cât a fost de falnic,

l-au tăiat, l-au sfărâmat,

coli de scris au fabricat.



Cum roşeşte alba coală,

când o… Continuare

Adăugat de Flora48 la Decembrie 18, 2008 la 8:35am — Nu sunt comentarii

Cugetare




Tânăr cât am fost
în codru,
ciutele-mi şedeau
în turmă,
am îmbătrânit
şi iată,
am rămas
cu cea din urmă. Flora.

Adăugat de Flora48 la Decembrie 3, 2008 la 11:33am — 3 Comentarii

INTRE BACH PITAGORA SI ROCCO

(proza scurta )



Terminase câteva arpegii şi se pregătea să execute câteva bucăţi, dintr-un concert de Bach. Nu era timp de pierdut, se apropia teza la matematică şi mai avea înca mult de lucru. Cu celelalte se descurca mai uşor, dar la matematică vroia cu orice preţ să se încadreze în baremul celor ce vor participa la olimpiadă. Nu se instalase bine pe scaun, că sună strident telefonul. Salut, ce faci fată ? Eugenia sunt, iar cânţi la pian ? te aud din stradă...

-Scuze, nu ştiam… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 27, 2008 la 10:22am — 1 Comentariu

COPILĂRIE





Copilărie ninsă de floarea de cireş,

rămasă-n amintire ascunsă-ntr-un ungher,

mă-ntorc iar către tine şi te visez ades,

o fac cu nostalgie, mă regăsesc şi sper.



Tril de privighetoare în nopţile de vară,

febrile amintiri a primelor iubiri,

de mână cu-n prieten, plimbările de seară,

pe sub castanii falnici, trecut-am parcă ieri.



De gunguritul dulce, al pruncului la sân,

privirea blândă… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 22, 2008 la 3:45pm — Nu sunt comentarii

LINIŞTEA DIN STRĂFUNDURI



Te-ai întrebat vreodată,
cât poate dura tăcerea ?
Dar aşteptarea ?
Dar clipa ce se transformă în...
veşnicie, ai cunoscut-o ?
Răscolind liniştea,
sedimentată-n străfunduri,
transformând totul în haos,
agitaţie...şi mâhnire ? Flora.

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 22, 2008 la 3:37pm — Nu sunt comentarii

FĂRĂ CUVINTE


Hoinar, cutreieră gândul,
întortochiate poteci neumblate.
Din el cuvântul dispare,
dar el.....numai el,
se întoarce-napoi.
Privirile ard,
se aprind vâlvătăi
şi între ei,
cad cuvintele moi,
nerostite. Flora.

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 22, 2008 la 3:34pm — Nu sunt comentarii

O ORĂ

Dăruieşte-ţi o oră pe zi,
de vacanţă.
Lasă-ţi sufletul să zboare
spre necuprins,
pune gândurilor
un liman decent,
şi nu privi
cu mânie în urmă.
Îngăduie-i pe toţi
şi pe tine,
binecuvântează
clipa de nesomn,
ea este
cu adevărat ...viaţă . Flora.

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 22, 2008 la 3:30pm — 1 Comentariu

CONTRADICTII

CONTRADICŢII ( fragment roman vol.II IN CREIERUL MUNTILOR )

*



Traian se oferise să o conducă la gară.

Îşi da bine seama că prietenia lor, nu depăşise niciodată limitele unei frumoase camaraderii. Ar fi putut alege o localitate, undeva în împrejurimile capitalei, dar preferase un sat de munte. Simţea nevoia de aer curat şi de o viaţă nouă. Ideea de a face naveta ani în şir, nu o tenta deloc. Traian cu o maşină albă, foarte elegantă, o ajutase cu valizele, apoi urcase la… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 20, 2008 la 9:59am — Nu sunt comentarii

ROMAN







IN CREIERUL MUNTILOR vol.I (fragment)

Se apropia sfârşitul primului trimestru de şcoală. Iulia fără să fie o elevă strălucită, reuşea să se menţină totuşi, printre primii zece elevi ai clasei.

La internat nu crea probleme, celor investiţi cu nobila misiune, de a se ocupa de creşterea şi educaţia lor. Pe atunci îşi permitea să spună, în glumă “nobila misiune” dar mai târziu, avea să afle cât de nobilă era… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 19, 2008 la 8:00am — Nu sunt comentarii

IUBIRE ŞI JERTFĂ

Am dăltuit în piatră,

iubire şi cuvânt,

am ridicat pe soclu,

ce am avut mai sfânt.



Am dăruit lumină,

celor ce şi-au dorit,

mi-am aşternut odihnă,

când ei m-au părăsit.



Am aşteptat să-nceapă,

al lumii dans nebun,

dar cine să priceapă,

ce am eu să le spun.



Priviţi cum pe jertfelnic,

o inimă rănită,

mai vrea un timp prielnic,

atât timp cât palpită.



Mai vrea pe struna sfântă,

un cânt să vă… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 19, 2008 la 7:50am — Nu sunt comentarii

INDIFERENŢA LUMII

Ţi-am tot dăruit gândurile mele,

Mănunchi de cuvinte şi lumină,

Răsfrânte-n pagini, chiar şi virtuale

Şi-aproape ne-am ţinut de mână.



Ţi-am dăruit nopţile mele albe,

În care nestemate şlefuiam,

Făcând din versurile mele salbe,

Ce ţie lume-n zori le dăruiam.



Citeai căscând, sau poate nici atât

Cum îmi făcusem eu din noapte zi,

Tot şlefuind safirul din cuvânt,

Ţi-l ofeream zâmbind, dar tu nu şti.



Câtă migală şi… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 19, 2008 la 7:30am — Nu sunt comentarii

POETUL







Tu eşti altarul frunzei risipite,

şi-al nopţii albe bântuite,

geamătul lumii-ncătuşate

şi strigătul pentru dreptate.



Eşti vaietul durerii surde

şi-al legilor voit absurde,

tu pui în rime neajunsuri,

cu certitudini, fără presupusuri.





LA STATUIA LUI EMINESCU



Mi-am sprijinit bratul pe piatra rece,

Pe soclul statuii, poetului indrasnet,

Ce si-anmuiat condeiul… Continuare

Adăugat de Flora48 la Noiembrie 19, 2008 la 7:30am — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor