pentru toti prietenii mei care purtati aceste frumoase nume, sau diminutive de la aceste nume sfinte, sa va fie viata binecuvantare si bucurie intocmai ca numele sfant pe care il purtati!
L A M U L T I A N I !

Un lut străin mă ţine prizonieră

şi mă zideşte-ntr-un castel de oase.

Cu gust de cloroform şi de migdale

mă adânceşte-n somnuri mincinoase.



Pe umerii albiţi de vechi orgolii

stau lire adormite printre şoapte.

Din haina veche-a rimelor necoapte

ţes trapele secrete peste noapte.



Mai mohorâtă-s ca o zi ploioasă

şi mult prea obosită-mi este pana

când sufletului rătăcit în toamnă

în trist cuvânt îi sângerează rana.



Şi-n… Continuare

Sunt răstignit de propriul meu destin

şi-n vârful crucii-mi creşte o aripă

ce-n zborul ei deschis către pământ

îmi tot adună clipa de risipă.



Şi tot cioplind în lemnul ud, să scap,

mă pierd în soartă cu-o treaptă mai jos.

Apoi, mi-adun într-un cuvânt nescris

trăirile-mi rămase de prisos.



Mă ard pentru un ceas şi mă fac scrum

când bolţi de ceruri mi se lasă grele

şi mă propag ca un ecou prin timp

în sunetul făcliilor de… Continuare

Sunt un castel cu zidul, pe-alocuri, dărâmat

De valul nestatornic în ţărmul lui bătând-

Un boţ de humă arsă cu suflet prea mirat

De-atâta ritm ce bate în trupul lui flămând.



Destinul ce mi-i dat îl port cum se cuvine

Şi-n Tine, Doamne, caut puterea şi-alinarea

Căci pentru-ntregul cer, ce azi îmi aparţine,

Mi-ai dat în dar tăria de-a mă lupta cu marea



Acestei vieţi în care am fost, cândva, sortită

De-a bea din cupa plină pelinul dar şi...… Continuare

Te-au zămislit din spuma mării Zei,

Să-ţi fie tenul fin, catifelat.

Culoare roz din trandafir ţi-au dat

Şi te-au înmiresmat cu flori de tei.



Ca de gazelă trup ţi-au modelat

Să fie suplu şi în şold ţi-au pus

Mici unduiri din valul nesupus

La ţărm când se întoarce înspumat.



Pentru-abanosu-ţi păr, fără de ştire,

Un caier au furat din miez de noapte,

Fir lung au tors şi împletind în şoapte

Din stele-au… Continuare

Vin astăzi, Doamne, să îţi cer iertare

că am iubit prea mult albastrul cer

şi-am îndrăznit să îmi ridic privirea

crezând că, încă, dreptul am să sper.



Îţi cer iertare de-am greşit cu fapta

când am trăit prin munţi de unul singur

şi-am haiducit cu şoimii şi cu cerbii,

din iarnă pân’a dat stejaru-n mugur.



Mă iartă, Doamne, pentru primăvara

ce-am locuit-o-n ochii unui vultur.

Am vrut să fur discret un colţ din soare

şi în oglinda… Continuare

Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi,

Pe prundul gândului aş rătăci

Până cocoşii zării, prin cântat,

Ridică vălul cerului lăsat.



Cu sufletul în straiul vieţii tern,

Pe pragul casei tale-am să m-aştern

Şi-atât de dragă raza vieţii mele

Aş face-o zbor de aripă spre stele.



Dacă-ai pleca şi nu te-aş mai găsi,

De clipe trupul mi l-aş desfrunzi

Până ce toamna, fără de cruţare,

Va lua din mine pata de culoare.



Când ziua… Continuare