Magdalena Chirilov's Blog (52)

Haina de dar ( capitolul 13 )

Ce fac, îi rup gîtul sau îl azvîrl pe fereastră…….astfel de gînduri îmi treceau prin minte conștient fiind în același timp că nu pot face nimic din toate astea fiindcă aveam nevoie de el.

Încercînd să-mi fac o voce cît mai catifelată m-am adresat tembelului întrebîndu-l care este următorul pas pe care-l avem de făcut. Dar nici el nu era căzut în cap, și-a dat seama că încă ține hățurile în mînă. Cu o mutră obraznică și un rînjet strîmb uitîndu-se mai departe la Farai ca la un cozonac, ne-a… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Decembrie 27, 2010 la 9:46pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 12 )

Datorită lui Machungwa care cunoștea toată regiunea ca pe buzunarele lui, am descoperit locuri minunate și oameni surprinzător de interesanți. Am admirat prin vegetația stranie animale libere, voioase și sprintene nu plictisite și leneșe ca la grădina zoologică în spatele gratiilor. Am stat tăcuți și încremeniți în tufiș urmărind o turmă de elefanți sobri care se purtau cu puii lor ca niște bătrîni înțelepți arătîndu-le cu trompa… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Decembrie 17, 2010 la 3:09pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 11 )

22 Noiembrie…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la August 26, 2010 la 10:59pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 10 )

Clădirea ambasadei era construită în stil european și datorită tatălui meu care avea cunoștințe peste tot, am putut intra direct în curtea ambasadei parcînd lîngă două Mercedesuri la umbră. Imediat cum am intrat în clădire am simțit schimbarea de atmosferă,…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la August 24, 2010 la 11:41pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 9 )

Cînd ne-am dezmeticit din îmbrățișările fierbinți și realitatea luase iar forma normală, am auzit zgomote depărtate de la sărbătoarea care era pe sfîrșite. Ținîndu-ne de mînă am intrat încet în sat îndreptîndu-ne spre focul care scăzuse și mocnea trosnind sub…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la August 24, 2010 la 11:26pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 8 )

Vegetația din fața noastră începuse să fie mai deasă, și am recunoscut după tufișurile sălbatice care se aliniau de-a lungul drumului că ne apropiem de rezervat. De data aceasta am hotărît din cauza sacilor grei pe care vroiam să-i descărcăm pe ulița principală,…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Iunie 10, 2010 la 8:41am — 5 Comentarii

Haina de dar ( capitolul 7 )

Nopțile le transformasem în nopți albe, aveam mult de povestit și niciodată nu eram obosiți cum ar fi fost de așteptat. Cel mai mult povestea mama cerînd tot timpul afirmații de la tata pe care acesta le da cu un zîmbet larg pe față. Nu știu cum este în alte…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Iunie 2, 2010 la 9:03am — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 6 )

Cu cît ne apropiam de Mombasa, cu atît vremea era mai plăcută. Aerul era mai curat, deja miroseam apa de ocean, străzile erau mai drepte și mai bune de călătorit. Melancolia noastră se schimbase în euforie, nerăbdarea ne făcea să fim agitați, mama făcea tot…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Mai 19, 2010 la 5:13pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 5 )

În drum spre hotel eram obosiți și plini de impresiile care pe mine personal mă copleșiseră. În mașină era liniște, fiecare adîncit în gîndurile lui, mama socotea încet pe degete cîte perechi de mănuși din bumbac și cîte cutii de Nivea să cumpere pentru“…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Aprilie 20, 2010 la 9:41pm — Nu sunt comentarii

Mama

Nu știu cum să te descriu,

te văd cîteodată ca atunci,…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Aprilie 13, 2010 la 12:00am — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 4 )

Hotelul în care urma să locuim era o clădire cu un singur etaj în jurul căruia se întindea un balcon cu stîlpi din lemn. La intrare era o terasă tot din lemn acoperită cu rogojini de care atîrnau lampioane colorate. Mai multe persoane stăteau la umbră sorbind…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Aprilie 11, 2010 la 6:10pm — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 3 )

Avocatul, un bărbat cu părul la fel de alb ca al Corei, înalt și foarte respectabil intră și tușind emoționat îmi scutură cu afecțiune mîna,în timp ce Cora se agita în jurul mesei, pregătind tacîmurile. Ne uitam complici unul la altul iar eu mă întrebam cum va…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Aprilie 7, 2010 la 10:53am — Nu sunt comentarii

Haina de dar ( capitolul 2 )

Ies pe ușă și, dintr-un pas, intru în apartamentul meu, care se află exact alături. Trîntesc geamantanul pe pat și scot atent lucrurile fine și de calitate, căutînd ceva adecvat pentru cină. Cora nu-mi mai iese din cap, și mă bucur,nerăbdător fiind…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Aprilie 6, 2010 la 9:15pm — 4 Comentarii

Haina de dar ( capitolul 1 )

Este Sîmbătă după amiază.…

Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Martie 30, 2010 la 11:32pm — Nu sunt comentarii

Încă un strop de "Reculegeri"

Vă amintiți poate de scena cu Doina, la cinematograf. După ce împuțise aproape toată sala cu mirosurile closetului, ne-am strecurat afară înainte de sfîrșitul filmului, agitația din spatele nostru crescînd și luînd forme neprietenoase. Pentru noi nu era o problemă, văzusem filmul de cîteva ori, făcea parte mai mult din activitățile noastre sportive să sărim prin fereastra toaletei. Dar în fața Doinei era un sacrificiu pe care-l făceam din cauza ei, accentuîndu-i astfel senzația, cît de bleagă… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Februarie 2, 2010 la 10:02pm — Nu sunt comentarii

Reculegeri

De multe ori mi-am pus întrebarea: cînd începem să ne aducem aminte și cînd începem să uităm? Mi-am dorit de multe ori să-mi amintesc cum mă simţeam cînd eram mică. Mică de tot, sau nou-născută, sau puțin mai mare, dar nu mult, atîta cît să-mi pot aminti cum era cînd mama mă lua în brațe, cum îmi dădea să mănînc sau dacă se juca vreodată cu mine. Știu de la ea că am fost mereu bolnavă, din prima zi, dar eu nu-mi pot aduce aminte..

....

Am auzit că sînt doctori care te pot duce prin… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Ianuarie 21, 2010 la 4:08pm — 4 Comentarii

Coșmar

Un strigăt nici animalic nici omenesc, venit din lumi uitate, taie pe neașteptate întunericul greu ce atîrnă în cameră.

O pocnitură infernală străpunge zidul și morfolind într-o limbă diabolică, specii cu aripi aspre și ascuțite flutură prin crăpături.



Zborul lor răspîndește o miasmă putredă, aerul se încrețește și pielea mea se răcește sub cearceaful prea subțire.

Gurile lor negre și căscate aruncă un strigăt mut, se aude numai înăuntru și un freamăt infernal urcă din… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Ianuarie 11, 2010 la 12:02pm — Nu sunt comentarii

Librăria viselor

Mai sînt doar două zile…. două zile de coșmar,în situații normale două cuvinte banale dar acum două cuvinte care-l obsedează, nu este în stare să-și adune un gînd.

Două cuvinte care-i rotesc în jurul capului, îl amețesc,rîd de el și-l aduc la disperare.

Hîrtiile pe masă sînt încă goale, se uită la ele și parcă tot mai greu își poate aduna gîndurile. Și-a ales o temă destul de simplă pentru examen, era sigur că o va scrie în cîteva zile dar, sînt cîteva zile de cînd așteaptă să-i vină… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Decembrie 31, 2009 la 6:26pm — Nu sunt comentarii

Călătorie prin lumea uitării

Când noaptea se culcă și ziua se trezește leneșă, îmi așez atentă inima într-un borcan și o ascund printre rufe în dulap. Vreau să văd lumea,dar nu vreau să fiu vulnerabilă, ce este în jurul meu să nu-mi atingă sufletul.

Încui.

Ies în lume, văd, aud, miros.

Înăuntru nu simt nimic, un zâmbet, o lacrimă,imagini uitate într-un album cu paginile rupte, smulse și arse,aruncate la marginea drumului.

Culorile au dispărut, totul este fără culoare, totul este gri,deasupra mea plutesc… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Decembrie 1, 2009 la 10:55pm — Nu sunt comentarii

Agenția de Voiaj

Clac, clac, clac, angajata de la agenție bate pe butoanele tastaturii cu o virtuozitate de măcelar.

Stau pe marginea scaunului și încerc să ițesc o privire pe monitorul misterios.

-poa’ să fie și mai tîrziu?....

-pardon?!, ce mai tîrziu?....

-păi, mai tîrziu decît vreți dumneavostră să plecați, răspunde femeia, vădit indiferentă și rumegînd o gumă roz.

-este vreo diferență?....

-ce diferență?....

-de exemplu, de bani...

-păi, mai tîrziu, da, mai devreme,… Continuare

Adăugat de Magdalena Chirilov la Noiembrie 29, 2009 la 11:42pm — Nu sunt comentarii

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor