Hei, tu, când te uiți la mine așa

Să nu-ți muști buza aia

Da, am visat stele azi-noapte

Ce vrei… stele foarte strălucitoare

Ei da, știu ce înseamnă

(sub cruce de roșu neon)

 

În ce vălătuci de aburi trăiești tu, măi!

Pisica asta se uită la mine într-un mod…

Mă rog… ce mână zbârcită mai am!

Vino să ți-o strâng pe a ta, drăguță

(sub îmbrățișare roșu neon)

 

Ce să vezi?! Mi-ai scris cu degetul

Pe pojghița de pe parbriz

Erai în fustă scurtă dimineață

Să știi că am tras un pic o privire

Ia uite cum stă pasărea aia

Așa, cu fundul în sus…

O fi având minte, măi?

Fir-ar să fie, iar mă simt aiurea

Măcar de n-ar mai fi norii ăștia

Să urlu la lună

Poate îi risipește nebuna

(în cameră roșu neon)

 

Tot un crocodil misterios ai rămas, măi

Deși ne-am izbit în oase

Înghesuiți pe bancheta aia

(sub buze roșu neon)

 

Dar sunt rege, doamnă

Și îți pun la picioare, cu gâtul răsucit, negrul corb

Am tatuată viața pe degete

Și le voi uni

Cu firele tale groase de codană

Ca să te curentez cu viață, femeie

(sub cer de fire de telegraf roșu neon)

 

Mi-ai strîns într-un fel mâna

Și-acum încerc să scot un răget de leu

Încă e doar un mieunat de mâță

(pe o stradă ploioasă roșu neon)

 

Dar nu uita doamnă

În acvariul îngust în care mă vezi

Sunt un rechin, măi

Ce îți simte sângele

Gâlgâind în gâtul ăla neuman

Fragil, cu arterele prea groase

(într-un tunel roșu neon)

 

Aseară mergeam singur

Pe mijloc, pe banda albă

Exersând, ți-am zis, răgetul de leu

Și parcă te-am văzut la un balcon

Sorbind luna, cu toată gura

(grădină cu trandafiri roșu neon)

 

Să știi că nu mă opresc, măi

Acum iau o pauză, drăguță

Mi-a căzut mașina într-o groapă

Ridicol, cu fundul în sus, știi…

Și acum sunt singur lup

Stau mai mult pe o bancă în parc

Peticind goluri de memorie

Cât și găurile de la blugi

Cu miros de cafea de doi lei

Nu te speria, sunt bine, drăguță

Eu îmi sperii toate fantomele

Clipind ca o reclamă veche, stricată

(sub o fereastră roșu neon)

 

La naiba, când mă gândesc

Că ai și pântec

Sau ai avut chip de copil

Lasă că le-am legat pe toate-n fum

(sub spate arcuit roșu neon)

 

Stai așa că m-am ridicat de pe bancă

Și mă dau cu un skate al unui puști

De ce boala tipii ăștia

Sunt așa deștepți dar par scăpătați

Mă rog… drăguță, femeie…

Uite ce e, când îți dau un mesaj

Să te uiți la lună, măi

Și dacă e lună plină

Să știi că sunt nebun

Dacă e doar o bucată

Sunt furios și am mușcat-o

Iar dacă e doar o coajă

Să știi că am sfeclit-o

Nu mai sunt eu

M-am evaporat, am dispărut

(pe un maidan în fum roșu neon)

 

Dar să știi, drăguță

Că mă pregătesc să fiu un tigru

Cu un singur ochi, ce-i drept

Să nu râzi de mine, fioros voi fi

La costum, cu părul pieptănat

Și ție îți cumpăr sclave

Să te răcorească cu frunze mari

Și tu mă știi, măi...

(sub disc psihedelic roșu neon)

 

Te tot văd mireasă, dragă

Probabil că ești tu, căci capul nu ți-l văd

Ai buchetul, tot, dar e un nenorocit de nor

Și eu mă uit, așa, de sus, de la depărtare

Din ceață, ce-mi place ceața, drăguță!

Ia spune, îți pui stacana de cafea

Mereu pe o carte groasă, ca mine?

Și-ți plac diminețile ploioase?

(în protest de stradă roșu neon)

 

Cred că am să mă apuc de fumat, măi

Să îmi aprind țigara

Stând pe jos, pe un pod

Și apoi sprijinit de balustradă

Privind în gol, trist, spre tine

Știi tu... rahat...

Ce ipocrit sunt, măi...

Dar tu nu te superi, nu?

Vreau, de fapt, să simt golul lăsat de trupul tău

Pe salteaua mea veche

Pentru asta trebuie să te faci mai grea, drăguță

(dans sub semnul infinit roșu neon)

 

Nu măi, nu vreau să văd mări cu tine

Decât dacă din ele ies monștri

Sau o balenă, o orcă, ceva...

(în oraș în înserare roșu neon)

 

Trebuie să învățăm să tăcem, măi

Și să stăm în umbră, fetiță

Altfel, ce sens are?

(univers în roșu neon)

 

La naiba cu privirea înainte

Și cu prăpăstiile astea, dragă

Oricum, suntem praf și pulbere, știi?

(sfântă cu aureolă roșu neon)

 

Și, la naiba, tot eu trebuie să vin

Să te iau de pe stradă

Când umbli seara hai-hui

Cu mâinile în buzunar

Și cu gluga aia ridicolă, cu blăniță?

Trebuie să te întinzi

Și pe partea mea, domnișoară

Nu-ți place să dormi pe tot patul?

Astăzi nu m-am bărbierit

Și mă îmbăt cu miros de sulf

De la bețe de chibrituri, o cutie întreagă

Și-mi plimb mâna pe față

Ce relaxant, păcat că simt

Că îmi bat din aripi niște păsări

De nu știu ce culoare, în jurul capului

Și-mi intră apă la picioare

Dar ce vrei, mă mulțumesc și cu o boală

Să vină să îmi dea o îmbrățișare

(dans exotic în lumină roșu neon)

 

Dar e bine, fetițo

Uite că s-a așezat pe mine un gândac

Soi rar, boieresc, fără glumă...

Și vin la mine toți câinii

(sărut sub flacără roșu neon)

 

Și acum, parcă, firele de telegraf

Și liniile orizontului, sunt curbate

Dar asta se întâmplă doar atunci

Când simt în palme

Tensiunea gâtului și umerilor tăi

(umbre în roșu neon)

 

Stăpânește-ți degetele alea, dragă

Se unduiesc și dansează într-un fel

Să nu-mi spui că mă vrei hipnotizat!

Și câteodată trântești

Sufletul tău greu peste mine

Încât nu mai pot respira, dragă

Cursuri de zbor pot să-ți predau eu

Dar știi, nu zburăm prea departe

Sau o vei lua înainte, tu prima

Căci eu nu am simțul orientării dezvoltat

Și mă cam rătăcesc

(pat plin fără oameni în roșu neon)

 

În seara asta, recunosc

Am privit telefonul

Precum animalul, în toiul iernii, prada

Poate vrei să-ți dau o scară, măi

Ca să ajungi la mine?

Te însoțesc, să știi, drăguță

Nu mi-e frică de înălțimi

Și de acolo ne uităm în jos

La noi, cum ne facem galanterii

Ceremonios, ca într-un film mut

Mie îmi convine

Căci de acolo sus, totul se vede mai frumos

(vitrină în roșu neon)

 

Da măi, vrem totul

Deși știm că totul e un vis

Târâș, ne ducem la culcare

Să ne întindem și să ne lingem rănile

Ne tot uităm în oglindă

Căci doar acolo ne iubim, drăguță

(alei în roșu neon)

 

Dar nu-i bai, măi

Vom fi mereu tineri, fii fără grijă

Șezând la o fereastră

Tot am să te regăsesc, frumoaso

Și o îmbrățișare sărată

Oricum îți dau, să știi

(în acvariu roșu neon)

 

Uită-te pe fereastră fată

Căci acolo putem fi noi

Cu păsările și ploile

Nisipurile sau zăpezile noastre

Hai să fim păcătoși, dragă

Și să o lăsăm să ne omoare

Așa, încet, ca țigara

Să o cunoaștem

(într-o întâlnire roșu neon)

Vizualizări: 127

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Comentariu publicat de Ioan Grigoraș pe Septembrie 23, 2017 la 7:59am

Și acum, parcă, firele de telegraf

Și liniile orizontului, sunt curbate

Dar asta se întâmplă doar atunci

Când simt în palme

Tensiunea gâtului și umerilor tăi

(umbre în roșu neon)

Comentariu publicat de Fedeleș Mircea pe Septembrie 21, 2017 la 6:30pm
Vă mulțumesc!
Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe Septembrie 21, 2017 la 6:14pm

Descoperim la Mircea Fedeleș, în poemul „ILUZII ÎN ROȘU NEON”, serii de ipostazieri existențiale în ”roșu neon” lipsite de luminiscența naturală, dar toate exprimate înseriate, în cavalcade de  fluxuri cu accente anecdotice și ușor metaforizate cu semitonuri hazlii! Un scris ingenu, interesant! Gheorghe Apetroae, Sibiu.

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor