100 de ani de la catastrofa din Octombrie 1917 


Pentru noi toţi cei născuţi în zorii comunismului, data de 7 Noiembrie 1917 are un răsunet deosebit. Era momentul când poporul, bolşevicii, mujicii şi oprimaţii conduşi de Lenin au preluat puterea instaurând în Rusia o nouă eră, o nouă ideologie, de fapt o monstruoasă anomalie - comunismul. Filosofia marxistă a "dictaturii proletariatului" a fost impusă cu armele de Gărzile Roşii care prin insurecţie au lichidat guvernul provizoriu alcătuit după abdicarea ţarului Nikolai II. Lenin, Trotzki şi din 1922 Stalin, croiesc o nouă istorie care va costa viaţa şi va schimba destinul milioanelor de oameni din trei continente. 
În tinereţea noastră, prin educaţia aliniată ideologiei sovietice eram forţaţi să admirăm pe marii conducători ai revoluţiei comuniste. Unii, chiar au crezut sincer în noua doctrină şi au luptat să o instaleze cu orice sacrificiu. Ce a urmat? Două războaie mondiale distrugătoare, holocaustul, reîmpărţirea Europei şi o mizerie morală şi fizică aplicată celor rămaşi în viaţă în sfera de influenţă sovietică. Istoria a fost consemnată printr-o o falsă iluzie a victoriei şi a unui viitor optimist, servit maselor oprimate de sistem. A fost nevoie de mai mult de 70 de ani ca mitul erei de aur comuniste să se prăbuşească aproape simultan în Rusia şi Europa de est. Germaniile s-au reunificat iar restul vasalilor şi-au recăpătat o libertate nesperată. Dar adevărul despre "marele Lenin" şi isprăvile lui malefice a ieşit la iveală mult mai târziu, după 1991, când dizidenţi au adus la lumină documente secrete copiate din arhivele sovietice. Din aceste documente transpiră faptul că nimeni nu a avut curajul să dezvăluie crimele conducătorilor sovietici care promiteau "distrugerea revoluţionară a lumii vechi şi înălţarea unei civilizaţii strălucitoare". Cum? printr-o dictatură absolută. Şi aici Lenin face prima deviaţie de la marxism, Marx nu ar fi acceptat dictatura nimănui. În numele unei utopice fericiri, Lenin şi succesorul sau Stalin au decis că totul este moral: exportul de revoluţie, războiul civil, violenţa fără limite, distrugerea oponenţilor de acasă. După ce au distrus tot ce se putea, comuniştii au instalat o nouă formă de exploatare: inechitatea birocratică şi privarea tuturor de libertate. Astfel versiunea leninistă a marxismului a devenit noua religie. În 1919, Lenin printr-o secţie internaţională a partidului, iniţiază revoluţii peste tot. Vizau Ungaria, Italia, Cehoslovacia şi România. Azi trebuie să-l privim pe Lenin ca pe un dictator. Puterea însemna pentru el dictatură organizată şi structurată. În 1921 Lenin aprobă în secret refacerea industriei germane de război pe teritoriul sovietic. Subalternii lui erau orbiţi şi îl denumeau "apostolul comunismului", "lumina noastră". După moartea lui Lenin în 1924, Trotzki scrie o interesantă biografie care nu a fost publicată. Stalin a primi de la Lenin circa150 de note, scrisori, telegrame şi ordine directe. Dar Stalin a falsificat multe din aceste documente ca să ascundă relaţile dintre ei. Lenin îl numea adeseori porc, escroc, ticălos, mincinos etc. Un alt personaj important este Grigori Zinoviev care descrie viaţa liderilor comunişti ajunşi la putere. Se instalau la Kremlin, expropiau palate, botezau oraşe cu numele lor, ridicau monumente ridcole şi duceau o viaţă de lux. Nu vi se pare deja cunoscut? 
După moartea lui Lenin, Stalin transformă Rusia într-o putere economică, industrială, cu o agricultură colectivizată. Dar foametea şi sărăcia fac ravagii şi apar proteste, mai ales în Ucraina. Stalin organizează între 1934-1939 o mare campanie de purificare, milioane de "duşmani ai clasei muncitoare" sunt exilaţi şi exterminaţi. 


Stalin îşi lichida oponenţii cu mare cruzime. Doctrina a devenit pâinea agenţilor de poliţie. Comisarii sovietici persecutau şi pedepseau populaţia la discreţie. Cultul personalităţii a fost continuat cu mare emfază. O greşeală uriaşă o face Stalin în 1939 când semnează un pact de non beligeranţă cu Germania nazistă permiţând acesteia să invadeze Polonia. În 1941 Germania hitleristă invadează Rusia sovietică pornind un război fără precedent. Politica antisemită a regimului nazist ajunge oficială şi astfel se declanşează programul monstruos al lichidării evreilor din Europa. Holocaustul se petrece în toate ţările cucerite de nazişti, fără vreo reacţie din partea puterilor angajate în război: Rusia, America, Marea Britanie. 
Cu pierderi de milioane de soldaţi din ambele părţi războiul mondial se încheie în 1945 prin împărţirea Germaniilor şi a Berlinului între est şi vest. Comunismul înghite toat
ă Europa de est, Corea de nord, China. Doctrina stalinistă a fost preluată şi răspândită forţat în Germania de est, Polonia, România, Bulgaria, Cehoslovacia etc ţări slăbite de război, distrugeri şi de lipsuri inimaginabile. Generaţia mea, naivă şi orbită mental, a plâns în 1953, la moartea tătucului Stalin. Se prăbuşise cu el o dictatură care a învăţat pe liderii din ţările vasale, Yugoslavia, Germania de est, România, că omul de rând este uşor de manipulat, supus şi exploatabil. În România abuzurile Partidului Comunist Român ajung la extrem pe vremea lui Ceauşescu. Se suprimă libertatea, dreptul la opinie, cultura este controlată, agricultura şi industria treptat distruse de meglomania şi incompetenţa conducătorilor. Securitatea şi poliţia oprimau orice mişcare de protest sau neliniştea internă. Curând societatea este împărţită între o elită a membrilor de partid avantajaţi de regim şi restul "tovarăşilor" simpli care rămân o grupă potenţial neloială ideologiei şi deci supraveghiată de serviciile de securitate. Învăţământul este pus şi el în slujba comunismului. Presa obligată să aduleze familia Ceauşescu şi "victoriile poporului muncitor". Intelectualii cu alte vederi sunt anulaţi, arestaţi, supraveghiaţi 24 de ore pe zi. Teatrul, artele, cinematografia, radioul şi televiziunea sunt cenzurate şi controlate. Cu o agricultură distrusă, aprovizionarea marilor oraşe devine un coşmar. În anii 70 cozile enorme la hrana de bază: pâine, carne, lapte, devin notorii. Ne alimentam cu glume, umorul mai gonea foamea. O piaţă la negru înflorea sub nasul autorităţilor. Evreii erau în continuare persecutaţi, blamaţi pentru că vor să emigreze în Israel, apoi vânduţi de Ceauşescu contra valutei necesare planurilor sale care au ruinat în final toată economia României. Această vânzare de persoane a salvat mulţi din generaţia mea. Mii de evrei au părăsit România în care au crescut şi au învăţat o meserie. Majoritatea practicau profesii utile: inginerie, arhitectură, medicină, chimie etc. Printre ei o mâna de scriitori, ziarişti şi artişti. Această modestă comunitate intelectuală a continuat uzul limbii române în ţara visată, Eretz Israel. 
În sfârşit se putea gândi şi scrie liber, necenzurat. Am pornit aici ziare, cărţi şi ne-am bucurat de un acces la cultura vestică, obsesiv blocată de comunişti. Am putut cerceta avangardele, suprarealismul, artele interzise de comunişti care nu le înţelegeau şi se temeau de forţa artei şi a gândirii libere. Marile revoluţii şi schimbări se fac prin gândire, prin circulaţia ideilor, nu sub ameninţarea anihilării fizice şi morale sub care generaţia mea a crescut şi a trăit. 

 
Adrian Grauenfels
Editura SAGA

Vizualizări: 37

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor