Va fi trecut de miezul nopţii.
Se cuvine deci – mai întîi – să aprind lampa şi, precum făceai tu noapte de noapte, să presar deasupra flăcării fulgi de ghimbir. Abia apoi, după ce camera se va îmbiba de arome, mă voi ridica încet şi voi deschide umbrela pentru a lăsa sunetele să curgă.
Tu, mov şi fericită, cu mii de fluturi pe degete, îmi vei şopti vulgar în ureche poeme desprinse din pereţii sufletului, versuri cu miros de lacrimi şi sare...
Vom sta aşa, inundaţi de Bach şi de tot ceea ce nu se vede, încăpăţînîndu-ne să credem că tot ceea ce trăim adevărat este, pînă cînd noaptea şi gerul şi moartea se vor topi.
Abia apoi vor veni zorile – picături de zmeură strivită lin între pleoape...

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor