fratele meu siamez umblă peste inima mea

cu picioare de lut

bea apă din casa lui Dumnezeu şi poartă strânse

pe gleznă

pieile duse ale lui Iov

este fratele meu bun

scos din noroi în vreme de sete

dar umblând pe oasele umbrei

cu spatele gol

fratele meu siamez

m-a urcat pe cruce

trăgând din sângele meu sângele lui

lovit sunt de fratele meu siamez

la care ţin şi care ţine la mine

şi urcat sunt pe cruce

ca tâlharul

sunt

cum s-ar spune

frate drept cu părinţi lui Isus

iar între mine şi fratele meu

se luptă carnea pe întuneric

şi ne desparte minţile

şi oasele capului

nu vom putea niciodată deci

fi capul

căci el stă veşnic într-o singură groapă

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de aida pe Februarie 4, 2008 la 5:47pm
multumesc!pe cosmin perta nu l-am prea citit, insa am dobandit si eu o obsesie a fratilor siamez.probabil ca si volumul meu d edebut va avea un fragment dintr-un poem cu siamezi, drept motto
Comentariu publicat de Gelu Vlaşin pe Februarie 4, 2008 la 3:02pm
Aida, nu stiu daca fratele tau siamez este sau nu Cosmin Perta dar cu siguranta ca identific in acest poem un stil puternic personalizat, drag mie ;)
Un poem foarte bun "da capo al fine".

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor