pompierul acela, bate la uşă,

îi deschide lolita în flăcări,

de aici încolo totul devine

rock the cradle of love pe muzică

subconştientă de lizeanu colţ

cu te_aşteptam_iubito_la_metrou

şi nu ştiam cine eşti, nu ştiam

cât de minunat este oraşul acesta

în pragul unei întâlniri oarbe.

julie christie mai are puţin.

ceara de pe unghii îi conferă

scuză la senectute,

e bine să fii pompier, porţi barbă,

tricou rupt la subraţ cu rds

pe sub cămaşă, toţi te arată cu degetul ca

pe un salvator, toţi spun alexandria

şi uite aşa, eşti persoană publică:

e vremea să îmi fac un sivi

din moment ce e deja notoriu

locul naşterii mele.

şi uite aşa, tu, necunoscuto, care

habar nu ai câte cărţi am salvat eu

până sa te întâlnesc,

închizi cercul, sfârşesc cu mama

care e numai una, şi când ma strângi

de mână la romană, te simt

solidară nu cu mine, ci cu toate

femeile din lume care încă

fără alibiul bastonului, se ţin

de câte un pompier,

să nu alunece

uneori

iarna.

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor