Poeme de distrugere în masă. Mireasmă de misandră

după o vreme

nu a mai contat decât repetiţia unor declaraţii patetice

leitmotivele cine pe cine părăseşte şi onomatopeele erotice

toate atingerile posibile nu mai erau suficiente

fantasmele imaginatiei nu mai conduceau la instant gratification

şi schilodirea Afroditei devenise mai dificilă

nu ar mai fi deschis gura să rostească mult doritul tei_ubesc

cu cât vorbea mai puţin cu atât îl poseda mai mult

aşa că o droga în permanenţă

i-a perforat venele cu o armată de ace

până ce membrele i s-au învineţit, pietrificat şi sfărâmat

şi tocmai când semăna cu Venus din Milo

i-a acoperit capul cu o colivie de oţel să nu i se spulbere şi faţa

atunci ea a închis ochii

inima amputată din piept s-a pietrificat în palmele lui reci

îndrăgostirea s-a contorsionat în dezdumnezeire adunată cu pumnul

dinte pentru dinte obraznic

o coastă pentru mitul dezavuat al perechii

muşcătură pentru fiecare bătaie de inimă amuţită

el şi-a îngropat comoara pumnilor în cavitatea din spatele coastei lipsă

a încuiat colivia răsuflând din greu

a agăţat cheia de cinabru pe celălalt obraz al ei şi a aşteptat

aerul şuiera prin dinţii ei

tei_zbesc

Vizualizări: 15

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor