Perna mea are urechile mari,
Revărsate pe umeri
Genele coboară spre tâmple ca două picături
De parfum
Ieri era albă
Azi e pătată cu ceară şi scrum.

Perna mea e speriată de un
Singur coşmar
C-o să ajungă-ntr-o zi
Pe un pat de spital
De-aceea o las moştenire oricui
(De sus pare altfel, sfătoasă şi blândă
Ca o raţă cu pui)

Iertare îţi cer (de-ai ajuns
Şi-ai citit)
Că azi m-ai strigat şi nu
M-am trezit.

Vizualizări: 13

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de mircea crisan pe August 13, 2008 la 7:22pm
am vrut să văd femeia
pată albă

chiar nu pot
să-mi cer mie

iertare

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor