Ia-mă de mînă.
Deşi e tîrziu, deşi pe pleoape melci bezmetici îmi pictează hieroglife, încă mai pot zîmbi, mai pot porni proaspăt la drum, în şarete albastre, bînd tacticos, din ceşcuţe cît palma, ceaiuri de portocală şi ferigă.
Încă mai pot scrie, încă visez drumurile acelea, trenurile, pădurea, cerul multicolor. Încă îţi mai simt amprentele, sufletul, încă mai port canari pe umeri.
Ia-mă de mînă, te mai pot prinde.
Încă pot, acompaniat de roiuri de fluturi, plutind printre greieri şi soare, să iubesc.

Vizualizări: 35

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor