scriu poveşti personale

în versuri impersonale

iubirea a rămas într-un cui

bătut în podeaua unei cafenele


eu


sunt singura care stie

că până şi pasajul de la universitate

e un poem

cu rimă

împerecheată

în toate cuplurile de studenţi

care trec grăbite

cu sentimente şi poveşti

la fel de personale

ca ale mele.

Vizualizări: 23

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de BOTA LUCIAN pe Iunie 25, 2010 la 11:05am
frumos scrii gândurile , sentimentele , frământarile .. care odată ce le-ai pus pe foaie prin viaţă
Comentariu publicat de Eva-Maria Salvanu pe Mai 9, 2010 la 9:15pm
Andreea felicitari din nou. Sunt convinsa ca ai putea incerca si alte genuri, Sa exersezi de exemplu rima. Poeziile tale au sensibilitate. De ce nu si Haiku. Succes in continuare. Cu prietenie Eva-Maria Salvanu
Comentariu publicat de Lucian-Zeev Herscovici pe Aprilie 29, 2010 la 3:54pm
Frumos, bravo. Inteleg ca autoarea este studenta la Universitatea din Bucuresti (daca nu gresesc). Mult succes in continuare.
Comentariu publicat de radu irina pe Aprilie 29, 2010 la 11:25am
Aşa sunt ...definiţiile. Grăbite. Le vom preţui noi în contexte. Mi-a plăcut. Cu prietenie, Irina R.
Comentariu publicat de driza thoma pe Aprilie 28, 2010 la 11:17am
Poezie plina de pasiune,cu versuri minunate unde in interiorul ei se afla o inima inflacarata

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor