se

[sorin despoT]

se ia cuvîntul
se plimbă pe cerul gurii
se înmoaie în vin
se afumă

nu găsești diamante în aerul meu
nu găsești acuarele găsești
semnele pe care numai durerea
sau liniștea le lasă în urmă

se scuipă cuvîntul afară
se tăvălește prin curtea nebuniei
se rostogolește pe maidane
se așează în fund pe trotuar

în aerul meu distanțele se topesc
poți încă observa urmele
dacă privești atent în aerul meu
respiră o lume întreagă

se gîndește micuțul să fugă
se constată că n-are picioare
se preface neputincios și ursuz
se arcuiește apoi plonjează

în aerul meu

//

[sorin despoT]

as scrie o carte ca sa iti raspund, bianca

[radu irina]

Te imbratisez, Raluca! Toate bune, Irina

[Bianca C. Dan]

un poem frumos e un poem in care ai pus parti din suflet. Si fiecare cuvant iti poarta ADN-ul, ai putea sa renasti din el, pentru ca numai tu stii cum, indiferent de laude sau de critici, cum ai putea sa judeci sufletul cuiva?

[radu irina]

nuuuuuuuuu !!!! E o eroare de .... paralaxă! Eu mă exprim, de regulă şi în special, avându-mă pe mine drept minunat cobai si vorbesc din propriile trăiri. Nu atac. Spun ce mă doare sau ce imi face rau, simplu! Sau îmi place! Asta mă bucură cu adevărat. Cât priveşte sugestiile, ele sunt binevenite dacă ambele părţi privesc constructiv, iar maniera este cea corectă pentru a obţine un rezultat pozitiv.
În scrierile altora, doar mă regăsesc şi îmi place nu să încerc să mă mulez neapărat pe "dar ce a vrut să ne spună autorul?" ci, să merg mai departe de asta. Uneori împărtăşesc ce simt, poate acest lucru e "neortodox", dar nu am intenţii de a naşte polemici pe un text care nu este al meu.

Eu vă consider prieteni şi m-aş bucura mult să simţiţi acelaşi lucru. Eu am răbdare ...
O zi frumoasă,
Irina

[radu irina]

Poezia e bună atunci când cuvântul ei atinge. Excepţie fac situaţiile când se reclamă "defecţiuni tehnice sau de ţinută". În rest, criticii sunt absolut subiectivi. Adevărul depinde de profesionalismul, de altruismul şi independenţa cu care îşi argumentează părerile. De adaptabilitatea înţelegerii lor. Pentru un critic doar incisiv şi sec, misiunea lui nu are finalitate!

În afara cerurilor de "avizaţi", autorul se adresează masei de cititori. Unii cu înclinaţii, alţii fără, pentru unii mai greu de perceput cuvântul, în timp ce unii empatizează mai uşor. Unii ştiu să exprime ce simt, alţii se poticnesc, sau nu o fac suficient de explicit, aşa încât sunt aprostrofaţi la rândul lor. Să exemplific? Pai ... există persoane care, după lecturarea unui text, "subscriu" unei opinii deja exprimate, într-o manieră care dezvăluie ...doar ralierea la părerea unui "terţ" în care, se pare,are mai multe încerdere. Alţii (recunoscuţi chiar), declară sus şi tare o părere, ca apoi să revină asupra ei. În fine ...

Cel mai prost critic este acela care impune, egalizează, se opune încrâncenat. De aceea, cu regret spun, că şi în cazul cuvântului, cum e şi cazul teatrului şi filmului de pildă, "mediatizarea" unui autor, actor depinde foarte mult de critici. Gândiţi-vă la generaţiile de actori care au crescut în ochii noştri. Gândiţi-vă că, în afara talentului lor, au avut Şansă în meseria lor. Că au făcut filme, că lumea mergea la teatru, cumpăra cărţi cu vrafurile, gândiţi-vă ce industrie de "marketing" era odată!! Cum să deconsider eu acum generaţiile de azi care nu mai au aceeaşi şansă? Ne rămând doar revelaţiile proprii. Ne uimesc talentele descoperite de alţii. Nu e trist?

Da, domnule Despot, aerul se simte. Pentru unii devine irespirabil. E ca şi cum, dezvăluirea "urmelor", izvor de cuvinte de cele mai multe ori (nu toată lumea scrie SF), nu ar mai avea forţă, efect, din contră ... Aşa se face că ne înghiţim cuvintele. Facem alte ...combinaţii şi, noroc că în cazul dumneavoastră, reformularea este un exerciţiu la îndemână! :))) Frumos este faptul că mulţi sesizează "schimbarea de formă", dar atât. Apoi primiţi laude de genul: bravo, se poate şi aşa! :))) (poate data viitoare o să exemplific chiar. Va fi interesant de constatat consecvenţa, maniera şi cuvintele folosite în comentarii ... pe aceeaşi temă).

Ca să închei "elevat şi abstract", sunteţi ...condensat, domnule Despot! :))) Toate bune!
Irina R.

[Stănescu Aurel Avram]

E usor cănd din generozitatea unora respiri, când pe maidane îţi retraieşti viaţa, când mănănci dropsuri până la capat însă rămâi cu cocleala durerii... fii linistit... e colorata suficient!

[sorin despoT]

frumos. mă bucură prăfuiala. mă bucură cuvintele frumoase. fie ele fără palme sau fără picioare. cum arată un poem frumos? nu mă refer la mesajul interior sau de intercepție pe care îl alegem pentru conținut. nu. pentru că mă refer la formă. mă refer la construcție. vreau să aflu despre culoarea fundei cu care împodobim poezia. cum arată un poem frumos?

nu contează.

contează că reușim să ne înțelegem. :) chiar și cînd coborîm relaxat ștacheta. doar pentru a îmuia și îndulci gustul comunicării. dropsul ăsta cu gust de caramel.

sau pepene galben.

zic și eu.

mulțumesc.

[Bianca C. Dan]

sărăcuţul de el, atât de frumos, de razvratit, atât de plin de noroi, şi totuşi, îl iubeşti şi-l savurezi ca pe un vin dulce, şi chiar dacă n*are picioare, îşi face loc acolo unde trebuie. Mi-a placut poezia foarte mult, felicitari...

[Ion Burhan]

azi SE poartă la costum? mă bufnește râsul închipuindu-te. În schimb, nu-i rău să arăți conformiștilor că-ți stă bine și așa, mai ales că ai rupt tăcerea și ai spus profanilor și câteva taine din alchimia cuvântului tău.

[sorin despoT]

raluca (ioana?), mă ofer spre (întru?) șlefuire. :D