“Lacrimi mari îţi prind de gât


Lungi zorzoane de nebunã.”


(Ion Barbu)




Aş muşca din tine ca dintr-un mãr crud


dacã aş ştii cã nu mã vede nimeni şi


aş înota între coastele tale


doar sã ştiu cã nu mã mai împiedicã nimic




sã îţi sãrut pulsul şi venele pe sub pereţi.

Pãşesc în golul din ochii tãi de parcã


aş pãşi pe scânduri peste un potop care


ne murdãreşte claviculele cu sânge,



(poate dacã ţi-aş spune cã te iubesc,


s-ar duce naibii toate corurile îngereşti din pieptul meu


şi toate zânele care îmi acoperã genele.)



dar pentru cã eşti, nu o sã mai cer


nimic altceva.

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de adriana rodica barna pe Iulie 7, 2010 la 9:42am
.......ce tensiune bine-controlata in scris !!!...ai putea sa incerci un periplu prin momente apoplectice, care, vad ca iti sunt la indemana...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor