Pe tarm...
doar eu si mangaierea brizei
ce-mi rasfira parul...

valuri inspumate
imi saruta gleznele
pentru ca apoi sa se retraga timide
speriate de propria-ndrazneala...

nisipul imi vrea urma pasilor ca amintire,
dar valurile cuprinse de gelozie
se reped sa le stearga...

scoici mi se-agata siraguri,
de gat si de brate
rugandu-ma sa mai raman...
iar algele mi se incolacesc pe trup
imbracandu-ma...
sau poate... imbratisandu-ma...

stropi sarati, mi se preling pe buze...
nu stiu... sunt lacrimile marii
sau ale mele...

si brusc... mi se face dor de tine...
de tine... de tine...

ma intreb... oare cand vei lua fiinta...
oceanul meu de vise....

Vizualizări: 3

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor