Sunt clipe înfipte
în tălpile paşilor mei...
semn că am trecut pe acolo...

voiam să fi rămas...
să mă prinzi de mână
şi să-mi spui
„...pentru totdeauna...”

Dar clipele au trecut
asemeni lacrimilor ploii
strecurate printre rigole...

Totdeauna... e prea mult...
sufocă sub imensitatea veşniciei...

Dar clipa?
Nu ştiai că şi ea
e o veşnicie
băută dintr-o singură
sorbitură?

Pentrucă va rămâne
pentru totdeauna!

Vizualizări: 1

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor