Aici, la capătul tăcerii
unde cuvintele se sparg
dincolo de ferestrele închise,
se pare că timpul e mut
şi fără culoare

zbaterea de aripi
gest inutil
prin noaptea de catran

ai spune că totul e în van

aici, la capătul tăcerii
e viu
apusul sângeriu

dăm vamă durerii
ce naşte şi pleacă mai departe
invariabil rămânem
cu braţele pline

îmbogăţiţi de ce-a fost ieri,
mai înţelepţi şi mai tăcuţi
pe mâine

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor