Cronos îşi învârte roata
scârţâită-n ticăire
şi ne trece viaţa noastră
pe răboju-i fără fire.
Alergăm în îmbrâncire
iar Eol ne zboară clipa
rătăcind-o patru colţuri
dinspre azi înspre un mâine
ce îl vrem mereu mai altfel.
Rătăcim în căutare,
Bâjbâim, ne împiedicăm
de dorinţa noastră mare
să avem ce nu putem.
Clipele de fericire
ni le pierdem în speranţa
că mâine va fi mai altfel.
Căutăm izvorul veşnic,
apa lui neîncepută,
tinereţea cea eternă,
bătrâneţea neştiută...

Şi când Cronos îţi opreşte
roata timpurilor tale
pâlpâie doar lumânare
şi pământul te primeşte
făr-a ţine cont de toate
ce le-ai vrut înspre "MAI BINE".
Patru scânduri iei cu tine
putrezite în uitare...

Ai fost?
Ce ai fost, străine?

Doar o cruce
pe cărare...

25 octombrie 2008

Vizualizări: 30

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de victoria preotesescu pe Aprilie 3, 2014 la 2:37pm

ATATA DE FRUMOS SI TOT ATAT DE EMOTIONANT,,TRIST POEM.. FELICITARI..PRIMAVARA CU IMPLINIRI...

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor