Pe zidul din faţa mea cresc flori

(În spate, coloana infinitului)

Este zidul dăruit de Dumnezeu

Să mă ferească de rele.

Dimineaţa le stropesc cu aghiazmă

Şi niciun dăunător nu se poate apropia.

 

Dincolo de zid se află o crescătorie de cobre

Care colcăie şi sâsâie pe lângă zid

Dar nici ele nu reuşesc să pătrundă

Fiindca tot zidul este stropit cu mir...

 

Mă uit la cer. Mi se trimite un semn

-Răbdare, fiica mea, răbdare!

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 29, 2011 la 3:24pm
Tudor, iti multumesc pentru aceasta vizita. Sunt o persoana care, pentru rezolvarea problemelor importante recurg la deviza: "festina lente"...decat sa sufar mai bine chibzuiesc de cateva ori...imi place sa duc lucrurile la bun sfarsit...
Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 29, 2011 la 3:04pm
Eduar ma bucur si iti multumesc totodata ca ai lasat "semn", la acest poem. Un week-end minunat!
Comentariu publicat de Vasilica Ilie pe Ianuarie 12, 2011 la 10:16pm
Iar eu iti multumesc pentru vizita!
Comentariu publicat de ZINCA MARIUS IULIAN pe Ianuarie 12, 2011 la 5:29pm
semn de trecere

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor