Ciclul "SONETELE BRAŞOVULUI" - Aleea de Sub Tâmpa

Cu ochi închişi aş nimeri cărarea.

Străjeri trufaşi de arbori scriu conturul

Înaltului ce-a despicat azurul

Şi mi-a-nvelit în straie verzi visarea.

Mă plec mereu să-i potrivesc condurul

Pădurii-n care-mi fac ades intrarea

Iar ea îmi dă mărinimos iertarea

Strângând în jurul patimilor şnurul.

Cetatea-şi suie ziduri în tăcere

Să le măsor cu pasu-n dimineţi.

Potecile sunt sângerânde-artere

Pe care calcă-nfriguraţi drumeţi.

Braşovul vechi, trezit de-o adiere,

Azvârle-n trupul muntelui săgeţi.

Vizualizări: 18

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor