Acele femei măritate au fantasmele lor nocturne şi încă
N-au uitat plimbările sub clarul de lună şi sărutările pe
Furiş sub castani ele încă mai visează că vine Zburătorul
Că totul va începe din nou într-o zi în timp ce se
Tocmesc cu precupeţele-n piaţă pentru o legătură
De pătrunjel în timp ce spală lenjeria copiilor întorşi de
Pe maidanul dintre blocuri acele femei măritate se
Ascund în fantasmele lor nocturne adulterul este
Foarte aproape de somnul cel mai profund şi chiar
Dimineaţa la cinci înghesuite în metrou ele simt
Mirosul de dragoste care îmbibă aerul ele simt din
Nou impulsul primei nopţi însângerate vor iarăşi
Palpitaţiile spaimele aşteptării înaripatului care
Le va răpi din temniţa în care vor voi să se-ntoarcă
Mereu nu locul nu timpul ci drumul dinspre acolo
Înspre aici acele femei măritate vor să-l refacă să-l
Refacă mereu şi chiar îl refac acele femei măritate
În fantasmele lor nocturne.

Vizualizări: 28

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de florin dochia pe Noiembrie 1, 2009 la 10:57am
Alina[re] de Dor[a],
mă bucur că îţi place... altfel, să ştii că rima a fost "inventată" acum vreo cinci secole... prin Evul Mediu... a fost un fel de degradare a poeziei latine... până atunci versul era cam alb... dar avea un ritm, un anumit ritm... pe care şi eu îl caut totdeauna... de fapt, ritmul face poezia, rima e numai un ornament, care, adesea, te înşeală, te depărtează de sensuri.... dar te şi poate apopia, dacă autorul o ştie face cu pricepere... rima şi formele fixe - sonet, rondel - mai sunt azi şi exerciţii de disciplinare a discursului poetic... antrenamente... cel puţin pentru mine... io prefer, când simt necesar, rima interioară...
Comentariu publicat de Alina Dora pe Noiembrie 1, 2009 la 10:18am
Frumos! Imi aduce aminte, desi registrul e altul, de "Durerea femeiasca" a lui Adrian Paunescu. Poemul e dens ca traire si tocmai de aceea nu are nimic monoton. As zice ca e printre creatiile "contemporane" (a se citi in vers alb, pentru ca asta pare sa deranjeze pe multi) reusite si care au calitatea de a transmite o stare celui care se opreste asupra lui.

Si e foarte posibil ca Zburatorul sa fi fost demult uitat de acele femei, dar cu siguranta ca nu sunt multi cei care se mai intreaba ce-i in sufletul lor, ce dureri mai au intre schimbat scutece si curatat cratite, asa ca ati facut un lucru bun, domnule Dochia!
Comentariu publicat de Dumitru Nicusoara pe Octombrie 31, 2009 la 6:44pm
Adevar adevarat! Si de ce nu ar visa daca partenerul lor marital e dus cu mintea in neant?
Comentariu publicat de Alexandru Boris Cosciug pe Octombrie 29, 2009 la 11:34pm
Am primit un repros referitor la comentariul meu precedent si am verificat textul biblic la care incercam sa fac referire. Multumesc lui "ioan lila" care mi-a adresat critica si imi cer scuze pentru eroarea facuta. In textul biblic, femeia pacatoasa lovita cu pietre este nenominalizata (nu ca acum cand femeile pacatoase ajung vedete TV), astfel incat greseala mea de a o confunda cu Maria Magdalena este de neiertat din punct de vedere teologic. Inca o data imi cer scuze pentru eroare si sper sa ma iertati pentru necunoasterea in profunzime a Bibliei. Va multumesc anticipat.
Comentariu publicat de medapop pe Octombrie 26, 2009 la 10:52pm
"drumul dinspre acolo
Înspre aici acele femei măritate vor să-l refacă să-l
Refacă mereu "... e al nostru drumul asta!
Comentariu publicat de florin contrea pe Octombrie 26, 2009 la 1:31pm
CONSTAT...
... ca este un mic poem despre viata - din perspectiva feminina - in toata complexitatea ei.
Va felicit sincer.
Florin Contrea
Comentariu publicat de ada chifor pe Octombrie 26, 2009 la 10:48am
Radu Cârneci ? nu ma leaga numai orasu lnostru bacovian de domnia sa. Iar trimiterile le-aş face la întreaga operă si cea de critica literară, de mare discernământ.Citeam, deunăzi, prefaţa la un volum al dragului scriitor de aici, Ion Untaru, scrisă de Radu Cârneci.Impecabil este cuvântul.
Va apreciez acest dialog cultural.
ar trebui sa ne spunem păsul mai des.
cu stimă, ada chifor.
Comentariu publicat de florin dochia pe Octombrie 26, 2009 la 9:20am
vai, e atât de simplu, Nicoleta! atât de simplu! Atât de simplu încât uităm să facem/simţim aceste lucruri...
Comentariu publicat de SOLON VALENTINA-LILIANA pe Octombrie 26, 2009 la 4:15am

Felicitari domnule Dochia! Reusit poem inchinat femeii, in care apar secvente din viata diurna si fantasmele lor nocturne.Iubiti femeile si visurile lor! Le reamintiti de "plimbarile sub clarul de luna si sarutarile pe furis sub castani" Oare ce poate fi mai frumos decat aceasta secventa nostalgica din poem? Va doresc multa inspiratie!
Comentariu publicat de florin dochia pe Octombrie 25, 2009 la 9:24pm
Doamnă Eleonora, sărut mâinile şi poimâinile! Cu siguranţă le-a supărat că m-am băgat unde nu-mi fierbe oala... adică în locul unde nici ele nu vor să se mai uite... atac la intimitate! io promit că mai comit!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor