Apusul se zbate-n văpăi peste culme
Și-n purpură-mbracă aleiele moarte.
Apusul se stinge ca viața-ntr-un lut,
Se stinge ca cei care sufăr,
Și-o rază desprinsă din cadrul lui mut
Sărută micsandra uscată și crinul,
Și-adoarme pe buza curată de nufăr.
În criptă de aur se-ngroapă seninul.

Și prinde o strună prin ramuri să geamă:
Îngână amantul sonata iubirei,
Ori cântă romanța acorduri barbare?
Pe boltă lucesc nestemate,
Și păsări, în stoluri, plutesc visătoare,
Și lacul surâde de-atâta lumină…
Acum, când iluziile-n vis sunt uitate.
De ce plânge parcul sub bolta senină?…

În hohote, vântul de toamnă scandează
Poema lui tristă şi-aceeaşi de veacuri,
Şi picură lacrimi din ramuri uscate
În ritmuri de ţitere sparte.
Se clatină frunză o clipă în aer
Cum saltă trirema-ancorată în port —
Şi-adoarme-n cărare uşor, fără vaier:
O rază uitată pe-o frunte de mort.

În albe veşminte stă luna-n palatu-i,
Topind peste straturi argintul de astre;
În albe sicrie culcaţi sunt zefirii —
Ce gol şi cernit este ramul!
Şi plânge mimoza şi plâng trandafirii.
E toamnă şi tristă e pacea-nserării
În parcul ce-o clipă-a sclipit ca mărgeanul.
Dormiţi iar, iluzii, la sânul uitărei.

...Constantin T. Stoika

  John Atkinson Grimshaw (1836-1893) .Art

Vizualizări: 40

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Maria Vo pe Noiembrie 1, 2014 la 6:55pm

... și plâng trandafirii.
E toamnă și tristă e pacea-nserării
În parcul ce-o clipă-a sclipit ca mărgeanul.
Dormiți iar, iluzii, la sânul uitărei.

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor