ACTUL OFICIAL AL UNIRII BASARABIEI CU ROMÂNIA!

Uitaţi-vă în poza cu actul unirii, unde apare stânga-dreapta jos, simbolul cu zvastica benefică (inversată e cea nazistă, malefică) ăi care apar şterse pe documentele noastre, cred şi sper din neştiinţă, pentru a nu se interpreta greşit, acesta fiind un document din Basarabia.
La fel apare acest simbol pe coroanele Regelui şi Reginei Maria, dar şi acestea au fost intenţionat înlăturate fizic de la Muzeul Naţional de Istorie.
La 27 martie 1918 (9 aprilie 1918 stil nou), în prezența prim-ministrului României, Alexandru Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti votează actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.
După votare, prim-ministrul României da citire unei declaraţii regale: “În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărîrea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă”.

Conţinutul Actului Unirii

În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.

Această unire se face pe următoarele baze:

  1. Sfatul Ţarii actual rămîne mai departe pentru rezolvarea şi realizarea reformei agrare, după nevoile şi cererile norodului. Aceste hotărîri se vor recunoaşte de Guvernul român.
  2. Basarabia îşi păstrează autonomia provincială, avînd un Sfat al Ţării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct şi secret, cu un organ împlinitor şi administraţie proprie.
  3. Competenţa Sfatului Ţării este: a) votarea bugetelor locale; b) controlul tuturor organelor zemstvelor şi oraşelor; c) numirea tuturor funcţionarilor administraţiei locale prin organul său împlinitor, iar funcţionarii înalţi sunt întăriţi de Guvern.
  4. Recrutarea armatei se va face, în principiu, pe baze teritoriale.
  5. Legile în vigoare şi organizaţia locală (zemstve şi oraşe) rămîn în putere şi vor putea fi schimbate de Parlamentul român numai după ce vor lua parte la lucrările lui şi reprezentanţii Basarabiei.
  6. Respectarea drepturilor minorităţilor din Basarabia.
  7. Doi reprezentanţi ai Basarabiei vor intra în Consiliul de Miniştri român, acum desemnaţi de actualul Sfat al Ţării, iar pe viitor luaţi din sînul reprezentanţilor Basarabiei în parlamentul român.
  8. Basarabia va trimite în Parlamentul român un număr de reprezentanţi proporţional cu populaţia, aleşi pe baza votului universal, egal, direct şi secret.
  9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, oraşe, zemstve şi Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, secret şi direct.
  10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvîntului, a credinţei, a adunărilor şi toate libertăţile obşteşti vor fi garantate prin Constituţie.
  11. Toate călcările de legi, făcute din motive politice în vremurile tulburi ale prefacerilor din urmă, sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntîrziată a Constituantei, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi prin vot universal, egal, direct şi secret, spre a hotărî împreună cu toţii înscrierea în Constituţie a principiilor şi garanţiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea şi totdeauna.

Preşedintele Sfatului Ţării,   I. Inculeţ

Secretarul Sfatului Ţării,   I. Buzdugan

Membrii Sfatului Ţării care au votat Unirea

Din cei 135 de deputaţi prezenţi, 86 au votat în favoarea Unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abţinut, 13 deputaţi fiind absenţi. Citirea rezultatului a fost însoţită de aplauze furtunoase şi strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”.

Cei care au votat pentru Unire, pe 9 aprilie 1918 (27 martie stil vechi) (după nume, vîrstă, profesie, grup etnic, judeţ):

  1. Nicolae Alexandri, 60, ziarist, Hotin/Chişinău
  2. Elena Alistar-Romanescu, 42, medic, Cetatea Albă/Chişinău
  3. Alexandru Baltaga, 55, preot, Orhei
  4. Constantin Bivol, 33, ţăran, Chişinău
  5. Teodor Bîrcă, 24, învăţător, Chişinău
  6. Teodosie Bîrcă, 23, ţăran, Soroca
  7. Vladimir Bodescu, 50, avocat, Chişinău
  8. Vladimir Bogos, 24, student, Chişinău
  9. Nicolae Bosie-Codreanu, 32, inginer, Hotin
  10. Ştefan Botnarciuc, 43, ţăran, ucrainian, Bălţi
  11. Ignatie Budişteanu, 30, ţăran, Bălţi
  12. Ilarion Buiuc, 27, ţăran, Orhei
  13. Gheorghe Buruiană, 33, cooperatist, Chişinău
  14. Ion Buzdugan, 30, învăţător, Orhei/Bălţi
  15. Anton Caraiman, 38, ţăran, Orhei
  16. Grigore Cazacliu, 26, student, Soroca
  17. Ion Cazacliu, 48, funcţionar public, Soroca
  18. Vladimir Cazacliu, 29, student, Soroca
  19. Dimitrie Cărăuş, 25, student, Soroca
  20. Vasile Cerescu (Ciorăscu), 31, ţăran, Chişinău
  21. Nicolae Cernăuţeanu, 26, soldat, Hotin
  22. Nicolae Cernov, rus, Tighina
  23. Afanasie Chiriac, 27, ţăran, Dubăsari/Tighina
  24. Vladimir Chiorescu, 30, cooperatist, Chişinău
  25. Vasile Cijevschi, 37, ofiţer de armată, Tighina
  26. Nicolae Ciornei, 25, ţăran, Cahul
  27. Pavel Cocîrlă, 24, artizan, Orhei
  28. Ion Codreanu, 39, ţăran, Soroca
  29. Ion Costin, 35, avocat, Chişinău
  30. Ion Creangă, 24, învăţător, Dubăsari/Tighina
  31. Anton Crihan, 25, student, Bălţi
  32. Dumitru Dragomir, 28, ţăran, Cetatea Albă
  33. Dumitru Dron, 25, student, Orhei/Bălţi
  34. Felix Dutkiewicz, polonez, Lublin / Chişinău
  35. Boris Epure, 36, funcţionar public, Chişinău/Bălţi
  36. Pantelimon Erhan, 34, profesor, Tighina
  37. Vasile Gafencu, 30, ţăran, Bălţi
  38. Simion Galeţchi, Soroca
  39. Andrei Găină, 33, ţăran, Orhei
  40. Vasile Ghenzul, 35, funcţionar public, Chişinău
  41. Alexandru Groapă, 38, funcţionar public, Bălţi
  42. Nicolae Grosu, 27, student, Chişinău
  43. Pantelimon Halippa, 34, ziarist, Soroca
  44. Teodor Herţa, Orhei
  45. Ion Ignatiuc, 25, ţăran, Bălţi/Chişinău
  46. Ion Inculeţ, 35, profesor, Chişinău
  47. Teofil Ioncu, 32, funcţionar public, Orhei
  48. Vasile Lascu, 60, ziarist, Chişinău
  49. Mihail Maculeţchi, 56, ţăran, Orhei
  50. Dimitru Marchitan, 32, ţăran, Bălţi
  51. Gheorghe Mare, 36, profesor, Cahul/Cetatea Albă
  52. Nicolae Mămăligă, 38, ţăran, Chişinău
  53. Vasile Mîndrescu, 29, ţăran, Orhei
  54. Dumitru Mîrza, 23, profesor, Hotin
  55. Mihail Minciună, 32, ţăran, Orhei
  56. Alexandru Moraru, 37, ţăran, Hotin
  57. Anatolie Moraru, 23, ţăran, Hotin
  58. Zamfir Munteanu, Ismail
  59. Gheorghe Năstase, 22, învăţător, Soroca
  60. Teodor Neaga, 37, profesor, Chişinău
  61. Constantin Osoianu, 32, ţăran, Bălţi
  62. Efimie Palii, 37, ţăran, Soroca
  63. Ion Pascăluţă, 25, soldat, Bălţi
  64. Gherman Pîntea, 24, învăţător, Bălţi
  65. Ion Pelivan, 40, avocat, Chişinău/Bălţi
  66. Petru Picior-Mare, 30, funcţionar public, Bălţi
  67. Chiril Sberea, 27, inspector, Cahul
  68. Andrei Scobioală, 32, profesor, Bălţi
  69. Nicolae Secară, 24, profesor, Soroca/Chişinău
  70. Timofei Silistaru, 23, ofiţer de armată, Ismail/Tighina
  71. Elefterie Sinicliu, 22, ţăran, Orhei
  72. Nicolae Soltuz, 60, ţăran, Soroca
  73. Chiril Spinei, 34, ţăran, Soroca
  74. Gheorghe Stavrii, 35, ţăran, Cahul
  75. Constantin Stere, 54, profesor, Soroca
  76. Iacov Sucevan, Chişinău
  77. Nicolae Suruceanu, 28, ofiţer de armată, Chişinău
  78. Teodor Suruceanu, 52, ţăran, Chişinău
  79. Gheorghe Tudor, 33, învăţător, Bălţi
  80. Ion Tudose, 33, ţăran, Orhei/Bălţi
  81. Grigore Turcuman, 26, ţăran, Soroca
  82. Vasile Ţanţu, 35, profesor şcolar, Chişinău
  83. Leonida Ţurcan, 23, funcţionar public, Soroca/Chişinău
  84. Teodor Uncu, 34, funcţionar public, Orhei
  85. Ion Valuţă, 24, student, Bălţi
  86. Vitalie Zubac, 23, ofiţer, Ismail

Voturi împotriva Unirii:

  1. Ştefan Balmez, 35, funcţionar public, bulgar, Chişinău
  2. Arcadie Osmolovschi, ucrainean
  3. Mihail Starenki, ucrainian

Abţineri de la vot:

  1. Philipp Almendingher, 50, ţăran, german, Cetatea Albă
  2. Zaharia Bocşan, 49, ţăran, Bălţi
  3. Gheorghe Brinici, 30, ţăran, ucrainean, Bălţi
  4. Gavril Buciuşcan, 29, învăţător, Orhei
  5. Nichita Budnicenco (Vilnicenco), 36, ţăran, ucrainean, Bălţi
  6. Vasile Covali, ucrainean
  7. Alexei Culeva, 43, ţăran, probabil bulgar, Ismail
  8. Petre Culcev, 47, ţăran, bulgar
  9. Vasile Curdinovschi, 46, profesor, Poltava
  10. Dragomir Diaconovici
  11. Serghei Donico-Iordăchescu, Chişinău
  12. Ion Dumitraşcu, 28, ţăran, Orhei
  13. Ion Harbuz, 31, funcţionar public, Chişinău
  14. Alexandru Greculoff, rus
  15. Isac Gherman, 60, avocat, evreu, Chişinău
  16. Andrei Krupenski, ucrainean, Chişinău
  17. Constantin Iurcu, 34, ţăran, Hotin
  18. Eugen Kenigschatz, 58, avocat, evreu, Chişinău;
  19. Teodor Kiriloff, 37, avocat, bulgar, Ismail
  20. Ivan Krivorukoff, 42, muncitor, rus, Tighina
  21. Samuel Lichtmann, 60, funcţionar public, evreu
  22. Alexander von Loesch, german
  23. Vladimir Lineff, 39, profesor, rus
  24. Petre Maniţchi, 35, învăţător, rus
  25. Dimitru Maldor, bulgar
  26. Cristo Misircoff, 43, profesor, bulgar, Ismail
  27. Teodor Moldovan
  28. Iacob Nagorneac, 39, ţăran, ucrainean, Hotin
  29. Teodor Nichitiuc, 35, inspector, ucrainean, Cahul
  30. Petre Poliatenciuk, 36, funcţionar public, ucrainean, Podolia
  31. Gheorghe Ponomareff, probabil rus
  32. Ion Popa, 28, ţăran, Bălţi
  33. Mihail Savenco, ucrainean
  34. Moise Slutski, 62, doctor, evreu, Chişinău
  35. Vladimir Ţîganco, 31, inginer, rus
  36. Eftimie Vizitiu, 37, ţăran, Soroca

Absenţi de la sesiune:

  1. Bajbeuk-Melicoff, 45, inspector, armenan, Orhei
  2. Ion Ceornega, 40, ţăran, Ismail
  3. Teodor Corobcean, 37, cooperatist, Soroca
  4. Ioan Herţa, 34, ţăran, Chişinău
  5. Gutman Landau, 40, funcţionar public, evreu
  6. Anton Novacoff, bulgar
  7. Anton Rugină
  8. Kalistrat Savciuc, ucrainian
  9. Gheorghe Sîrbu
  10. Teodor Stanevici, 51, judecător, rus, Chişinău
  11. Mendel Steinberg, evreu
  12. Gheorghe Tcepciu
  13. Alexandru Ţurcan, 32, ţăran, Soroca

Bibliografie (surse):

  1. “Sfatul Ţării”, 30 martie 1918, nr.4, pag.2
  2. Istoria.md
  3. Basarabia-Bucovina.Info
  4. Arhivele Nationale ale Romaniei
  5. Foto: H. Duratzo si D. Victor

Preluat de pe: http://roncea.ro/2013/03/27/cine-sunt-acei-oameni-minunati-care-au-...

Vizualizări: 1065

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Menelas CAPLOIU pe Iunie 12, 2013 la 3:45pm

Aş trece şi astăzi, a mea semnătură pe acel preţios act.Cu un dulce dada.

Comentariu publicat de TIMARIU FELICIA pe Aprilie 29, 2013 la 12:45pm

 Istoria  adevàratà a  ROMANIEI o descoperim abia acum . Mai bine mai tàrziu decàt niciodatà !ESTE o datorie de onoare a guvernantilor si a Ministerului Invàtàmàntului de a reface manualul de istorie in folosul generatiei tinere si mai putin tànàrà , tinutà in totalà ignorantà a ADEVARULUI. Multumiri  Doamnei Mariana Cristescu  pentru comentariul publicat.

Comentariu publicat de grecu constantin pe Aprilie 28, 2013 la 9:47pm

Emoţionant,de parcă românii erau altfel de oameni faţă de cei de azi!

Comentariu publicat de Moldovan V. Dorin pe Aprilie 28, 2013 la 6:42pm

Suntem un popor mare , puternic si ANTIC , din pacate putin dezbinati.

Dezbinatorii sunt printre noi.

Suntem pe acete locuri de mii de ani.

Trebuie sa ne adunam odata pentru totdeauna sub aceeasi DORINTA.

,, DIN ZEI DE-AM FI SCOBORATORI "

Comentariu publicat de grecu constantin pe Aprilie 28, 2013 la 2:53pm

SE MAI FAC ŞI GLUME CU LUCRURI SERIOASE!

Comentariu publicat de Mariana Cristescu pe Aprilie 28, 2013 la 10:53am
Istoria, așa cum o cunoaștem noi, reprezintă doar ceea ce puternicii vremii au considerat că trebuie să ajungă la publicul larg. Dincolo de varianta oficială, adevărul unor evenimente ni se dezvăluie așa cum, adeseori, nici nu ne imaginăm că a fost.
În ecuația celui de Al Doilea Război Mondial, preocupările oculte ale dictatorului german au avut un rol semnificativ. Partidul nazist al lui Hitler s-a născut dintr-o organizație finanțată de Societatea secretă Tule, o organizație ocultă ce și-a luat numele după un tărâm mitologic necunoscut, din nordul îndepărtat…
Fascinat de parapsihologie și ocultism, Hitler a dus bătăliile celui de-al doilea Război Mondial, în mod deliberat, și pe teritoriul magicului. Alegerea simbolului svasticii ca amprentă a acțiunilor sale a fost, prin urmare, o decizie bine cântărită. Cu toate acestea, nu i-a putut aduce victoria finală…
Simbol solar antic, creator, eminamente pozitiv, svastica nu avea ce să caute pe uniformele și drapelele unor forțe ale distrugerii. Și poate tocmai de aceea Hitler nu a învins!!!

Svastica este și astăzi omniprezentă în Asia, în mijlocul unor culturi unde, de mii de ani, ea este folosită pentru a simboliza sacrul, eternitatea, prosperitatea, pacea sau nororcul.
Budhismul, jainismul sau hinduismul îi acordă un loc special.

Svastica a început să atragă atenția europenilor la sfârșitul secolului al XIX-lea, prin descoperirile arheologice ale lui Heinrich Schlimann, cel care a găsit simbolul în situl anticei cetăți Troia. Specialiștii vremii au ajuns la concluzia că svastica a fost un simbol specific indo-european. Ulterior, descoperirea simbolului svasticii printre motivele hitite și ale vechiului Iran au părut să confirme teoria.

Descoperirile din ultima parte a secolului XX completează însă ceea ce se știa până acum și dau o altă perspectivă asupra istoriei svasticii pentru că cea mai veche localizare fizică a acesteia o găsim în cultura Cucuteni, pe vase ceramice cu o vechime de peste 7.000 de ani.
În acest context, putem așeaza încă o cărămidă la temelia tezei care spune că spațiul carpato-danubiano-pontic este Vatra Vechii Europe. Dacă în acest spațiu găsim cele mai vechi dovezi materiale ale existenței svasticii, iar pe restul continentelor o găsim cu mii de ani mai târziu, înseamnă că populațiile antice au dus-o în cele patru zări CHIAR DE AICI.
Fără nicio îndoială, istoria svasticii este fabuloasă și veți putea afla multe lucruri inedite despre ea urmărind emisiunea Adevăruri tulburătoare pe care o realizez în această seară pe Nașul Tv, de la ora 22:00 (și în reluare, sâmbătă, de la ora 20:00, duminică, de la ora 11:00 și luni, de la ora 09:00), o emisiune în care voi aborda pe larg acest subiect împreună cu Prof. Univ. Dr. Virgiliu Copaci și Prof. Dr. Mihai Popescu.

Daniel Roxin
Emisiunea poate fi urmărită pe toate rețelele de cablu și pe internet, aici:http://live.nasul.tv/

P.S. Vizitează siteul Asociației Geto-Dacii pentru a vedea proiectele extraordinare pe care ți le propunem în acest an! Rescriem împreună istoria!
www.geto-dacii.ro

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor