Cristale-au curs din ochii tăi pe-o treaptă
Spre care-apun în sânge, şi mă doare
Un vânt dement ce urcă în paloare
Verzuia-ţi stea de pomină şi dreaptă.

Pierzând în glas cuvinte muritoare,
Se desluşeşte-o muchie de şoaptă,
Când pleoapa morţii trainică aşteaptă
Să-mi scalde chipu-n râuri de sudoare.

Se sting prin pori făclii de bun-rămas
Şi soarele din frunte se topeşte,
Condeiul-cruce face-un ultim pas

Pe foaia arsă, când mă strângi ca-n cleşte -
Iubita mea, dă-mi drumul în Parnas
Şi-adună-mi fala ce prin tine creşte.



03.04.2008

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Blue Velvet pe Iunie 8, 2012 la 9:11am

Felicitari! Minunate versuri,cuvinte alese sensibilitate si.profunzime..frumos si surprinzator pentru un tanar! Bravo!

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor