ne împrumutăm formele
celebrăm misterul camerei galbene
drumul ţipă

un grăunte de piatră
ricoşează în parbriz
apare un punct irizat
în care ţi-ai dori să intre noaptea

o singură literă schimbă codul genetic
am reluat scena de mii de ori
cuvintele ar fi putut reclădi
bosonii s-ar fi mişcat altfel
beţivii din cârciuma de lângă bloc
ar fi avut astăzi fracuri
iar lepidopterele dinţi sabie
stephen hawking l-ar fi întrecut pe usain bolt
şi durerea nu s-ar mai scurge
pe drum ca uleiul
dintr-un motor obosit

cuvintele rămân în tine
ca o mică fisură în geam
pe neaşteptate nervurile îl invadează
nu mai vezi decât splendoarea incertitudinii
durerea găseşte alt drum

aglutinează

şi Komartin devine un iscusit tăietor de lemne
Leonard A comisar la divizia antinarcotice
SGB călugăr shaolin

Vizualizări: 222

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe Octombrie 21, 2013 la 10:18am

Domnule Apetroae, sunt onorat de părerea dvs. despre poem. Ultima strofă poate fi interpretată doar ca un apendice la care se poate renunţa oricând. Nu am vrut decît să nuanţez o anumită stare de lucruri şi nu aş fi atât de vehement în legătură cei amintiţi. Leonard A, de exemplu, este un poet bun în opinia mea, dar dorinţa lui de a fi mereu în tendinţe ( stabilite de cine?) şi incapacitatea de a accepta critici îi influenţează negativ kharma lirică.

Domnule Petrişor, Carmen, vă mulţumesc pentru semnul de lectură.

Comentariu publicat de Ionel Petrisor pe Octombrie 20, 2013 la 9:43pm

      Am pus deja si eu doua randuri!

Comentariu publicat de Ionel Petrisor pe Octombrie 20, 2013 la 9:40pm

     Condensa versificare cu final directionat pana la urma pe indivizi aglutinati!i Frmos!!! 

Comentariu publicat de Gheorghe Apetroae - Sibiu pe Octombrie 20, 2013 la 9:10pm

Ultima strofă, cu iz ironic, de pamflet, se detaşează de restul poemului, un poem care este deosebit  prin demersul gnomic auctorial şi prin construcţia accentuat lirică!... E bine şi  că aţi amintit, fără dedicaţie, de acei  acăţărători pe limaxul criticii literare care se cred  mari exegez(ţ)i şi îşi permit să susţină debordant  prin sufoziile de cuvinte netrebnice, anume cioplite,numai impostorii de gaşcă. Celor din afară le ejectează, cu o turbidă maliţie, numai  impresii în voalări subiective sau îi tratează cu soluţia... tăcerii!...Ce-mi place!... Cu susţinere şi felicitări !...G.A.S.

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe Octombrie 20, 2013 la 5:01pm

Principessa, te mai aştept.

Liviu, dacă vei reciti cu atenţie poemul, vei vedea că ultima strofă nu este deloc o dedicaţie. Mulţumesc pentru opinii.

Comentariu publicat de Liviu-Ioan Muresan pe Octombrie 20, 2013 la 4:25pm

:) Faină! Dar nu aş fi băgat ultima strofă aici. Poemul e ok şi nu mai aveau rost dedicaţiile.

Comentariu publicat de principessa princeps pe Octombrie 20, 2013 la 1:11pm

frumos!

Comentariu publicat de Laurenţiu Belizan pe Octombrie 20, 2013 la 1:10pm

Mulţumesc, Monica.

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Octombrie 19, 2013 la 11:33pm

Într-adevăr! 

Foarte bun (și) poemul acesta! Felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor