ai căzut

[Alexandra Maria Mâinea]

tu ai căzut în ochii mei, iar eu în braţele tale;

şi ai curăţat privirea mea iar eu am suflat drum în palmele tale.

acum priveşti cu ochii mei şi eu scriu cu mâinile tale

o singură cale dintr-un labirint de cuvinte

în care am desenat acelşi tablou în timpuri diferite.

şi totuşi clipa ta era din minutul meu, şi cuvintele mele sunt din povestea ta;

şi clipa ta a stat şi cuvintele s-au mişcat;

şi timpul s-a oprit şi am început să mergem.

şi am călcat minutarul până acul s-a rupt -

trecutul s-a spart.

 Ştii cum mulţi clădesc viitorul pe cioburi?

Le sângerează călcâiele la fiecare pas,

şi plâng şi îşi strâng urma în braţe.

ne-am topit urmele,

le-am scurs pe drum .

eu acum şi tu acum, construim în stâncă -

viitorul – viitorul e doar o sumă de prezente.