Odată am avut un vis în care „se făcea” că mi se oferise ocazia de-a-mi observa trecutul, de-a defila prin clipele secundate de răzleția nerăbdării vieții, ca într-un film. Și eram înconjurată de multe foi albastre, holografice, care purtau imaginile copilariei mele. Erau momentele în care am luat căzături cu bicicleta, momentele în care alergam singura prin pădure, tainele fiorului în care mă entuziasmam de câte o bucurie, sau o nebunie, neștiute decât de mine… Rolul meu era să adun acea perdea albastra de foi și să transpun totul pe”curat”, ca într-un schimb de imagini, prin presarea celor originale de cele noi. Erau mulți alții cei care trebuiau să facă același lucru cu trecutul lor, dar ei nu aveau foi de”rezerva”. Le-am promis că mă voi rezuma doar la cele mai importante clipe din viața mea, că nu voi transfera chiar tot, iar restul colilor le voi dărui…

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2019   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor