Ora și-a aruncat umbra

în viscolul unei clipe,

în care șiruri de cuvinte

converg monoton către infinitul tăcerii.

Acolo, în noaptea latentă a unui ochi rătăcit

se desghioacă ecouri

din sâmbure de  stea polară.

Somn alb dintr-un sărut se-ncolăcește

de frunze-n pași pierduți prin oglinda iernii,

se-aud chemări din zarea

înflorită pe pieptul zăpezii

și-o pasăre-n arc de ceasornic

învârte-n pupila iubirii tot cerul.

Zodia-n răscruce de vise

scrie-n zigzag de stele

numere și litere-n algebra destinului.

Paradisul se ascunsese în inima ta.

Vizualizări: 16

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor