trec clipele
una câte una cad frunzele
veşminte îmbracă umbra copacilor
la căpătâiul soarelui se aprinde luna

trec clipele
în inimi se strâng ninsorile
sub flori de gheaţă suspină ferestrele
aripi de înger se aud la răsărit

trec clipele
din seminţe de iarbă încolţesc zilele
cireşii îşi rotunjesc visurile
iubiri se revarsă peste poduri de timp

trec clipele
macii dezleagă cu săruturi câmpurile
din hora vieţii se desprind dorurile
la căpătâiul lumii se aprinde soarele

trec clipele
dor anotimpurile

 

Vizualizări: 25

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor