Ţara balaurului beteag, un basm de Petre Crăciun (Literatura Copii)

Într-o ţară îndepărtată, unde mai trăiau încă balauri cu trei, cinci şi chiar cu câte şapte capete, s-a născut într-o zi un pui ca balaur care era diferit de toţi ceilalţi fraţi ai săi. În primul rând, deşi era născut dintr-o pereche de balauri înfricoşători, ca nişte duhuri ale nopţii, proaspătul venit pe lume nu avea decât un cap, şi acela mic, cu doi ochi vioi şi cu o privire blajină, de parcă era un prunc de om, nu de sperietura pământului. Dar să nu vă gândiţi că asta era totul, pentru că ăl mic mai avea ceva care îi ruşina pe părinţi: bietul de el, avea un picior mai scurt şi unul mai lung.

Beteşugul, abia zărit la naştere, devenea din ce în ce mai supărător cu trecerea timpului, balaurul cel mic mergând cu mare dificultate, spre disperarea alor săi şi amuzamentul altor pui de balaur care alergau cât era împărăţia de mare, şi parcă le-ar mai fi trebuit încă una de zbenguială.

– Măi, bărbate, spuse într-o zi mama puiului, ne-am făcut de ocara lumii, iar tu stai şi nu faci nimic. Râde lumea de noi de nu mai pot ieşi pe uliţă...

– Apoi, muiere, dacă aşa o ieşit băietul, ce să fac eu, va găsi şi el un loc sub soare, că n-o fi sfârşitul pământului.

Ţi-ai găsit cu bălăuroaica... Din acea zi nu-i mai tăceau cele cinci guri, care turuiau deopotrivă de parcă erau un cârd de ciori. Şi numai vorbe de ocară la adresa bărbatului său...

Ca să scape de năpasta femeii, balaurul cel bătrân îl luă pe cel mic, aşa beteag cum era, îl urcă într-o căruţă trasă de patru bidivii şi îl duse departe, până la marginea împărăţiei, acolo unde începea un alt ţinut, locuit de data aceasta numai de oameni.

Feciorul tatii, rămâi cu bine şi dea Domnul să nu îţi putrezească oasele prin aceste locuri îndepărtate.

Astea fiind spuse, îl mângâie cu braţul său puternic pe capul firav, îl strânse la piept şi plecă val vârtej ca să nu îl podidească plânsul. În urmă lui, puiul de balaur privea fără ură, aproape cu înţelegere spre căruţa uriaşă care îl ducea pe tatăl său în împărăţia de unde venise.

Trecu ceva timp. Spre seară, ajunse în locul acela un flăcău tinerel, cu părul negru ca pana corbului, care se întorcea cu oile de la păscut. Văzându-l pe balaurul beteag, flăcăul se apropie curajos de parcă se cunoşteau de când lumea şi spuse după ce îl cercetă vreme de câteva clipe:

Ce-i cu tine, pui de balaur? Te-ai pierdut prin împărăţia oamenilor?

Ba, ca să fiu drept, spuse lighioana, am fost adus aici ca să scape de mine pentru că nu am decât un cap şi mai sunt şi beteag de un picior.

Mare este grădina domnului, spuse feciorul. Doar pentru atâta lucru? Păi la noi în sat este unul care nu vede, nu aude, este şchiop şi mai este şi slab de minte, dar nu l-a dus nimeni de acasă...

Sunteţi o ţară cu oameni buni, suspină balaurul. Aş vrea să văd şi eu împărăţia ta.

Atunci, hai cu mine, spuse flăcăul, să fii fratele meu. S-o găsi o strachină cu zeamă şi pentru tine. În ceea ce-i priveşte pe părinţii mei, sunt oameni dintr-o bucată şi nu cred să fie supăraţi de omenia mea.

Zis şi făcut. Tudorel, pentru că acesta era numele băiatului, îl luă cu el pe balaurul beteag şi după vreun ceas de mers ajunseră în faţa gospodăriei binefăcătorului său. Mare fu mirarea părinţilor să vadă că feciorul lor vine acasă cu un pui de balaur şi acela beteag de un picior. Însă când aflară povestea bietului suflet, femeile începură să verse lacrimi de suferinţă şi merseră, apoi, să pregătească cele mai alese bucate că, deh, poate îi era foame bietul de el.

Citeste mai departe aici

http://www.literaturacopii.ro/stire-basme-legende/povestea-balaurului-beteag-de-petre-craciun/715

Vizualizări: 444

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Ilona Braica pe Octombrie 28, 2013 la 11:43pm

Un pic mai modern decat basmele vechi, dar totusi pastraza forma pe care o stiu eu, forma basmelor copilariei. Adorm basmele, probabil copilul din mine nu s-a saturat de ele.

Foarte frumos! Mi-au dat si mie lacrimile de mila bietului pui!

Comentariu publicat de Petre Craciun pe Octombrie 27, 2013 la 10:49am

Va multumesc mult

Comentariu publicat de Agafia Dragan pe Octombrie 24, 2013 la 5:14pm

Citesc mereu povestile scrise de dumneavoastra cu bucuria sufletului de copil si incantarea adultului in fata unor randuri frumos" insirate" sincere felicitari

Comentariu publicat de Monica Rohan pe Octombrie 24, 2013 la 3:25pm

Povestea cu balaurul beteag este excepțional scrisă, cu mare măiestrie,... graiul șugubăț, dialogurile...etc. ( o dilemă aș avea, vis-a-vis de o chestiune „bifurcată”, o să vă întreb mai târziu)  Felicitări!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor