ȚARA VISULUI PIERDUT - autor Iulică Ţenea / Australia

Când un om atinge Dimensiunea Cristică a Paradisului nu poate fi decât fericit. Probabil că Bunul Dumnezeu m-a destinat marilor bucurii când mi-a făcut posibilă plecarea în acest colțișor de lume. Dacă dorești să-ți golești mintea de tot răul adunat în ea, dacă vrei să fugi de stres, ești așteptat aici.

Povestea a început demult, când micuțul continent s-a rupt de restul lumii. Această separare nu a putut fi decât benefică, pentru că fauna și flora au reușit să se dezvolte independent, făcând din acest loc, un colț unic pe Terra. Acest paradis de la capătul lumii, m-a primit cu brațele deschise și m-a adoptat. Am simțit că m-am întors acasă la părinții mei.

Continentul austrialian impresionează prin naturalețea și sălbăticia peisajelor mai mult decât orice alt teritoriu. Biodiversitatea florei și faunei, precum și istoria, cultura aborigenilor, plajele cu nisipuri fine dar și orașele cosmopolite atrag mii de turiști. Australia este cel mai neobișnuit continent, individualizându-se printr-o cultură aparte.

Pădurile tropicale, plajele interminabile cu nisipuri de aur, toate sunt scăldate de apele oceanelor (Indian si Pacific), o destinație de vis, o lume a contrastelor, unde întâlnești orașe superbe, apoi imediat ce le părăsești descoperi un tărâm fantastic, o combinație între civilizația tipic europeană și tradiția aborigenilor, care binențeles îți oferă momente inedite.

Să vă spun cum o văd eu: un joc de lumină și culoare, unicat. De la roșul nisipurilor din deșert, la verdele pădurilor tropicale, până la albastrul oceanelor, este o oază de liniște cu oameni primitori și ospitalieri.

Sunt călător pe insula kangoroo, este tăcere aici, 
koala somnoros e stăpânul timpului, iar cangurii 
dansează elegant tâșnind în soare. Feribotul despică 
apa, pornind spre insula kangoroo ducând la bord 
călători obosiți, ce-și caută liniștea departe de lume.

Simți în nări briza oceanului, valurile se ridică să te salute
și să te îmbrățișeze, trimise chiar de Poseidon.
Mai încolo, decupați din eter, leii de mare pescuiesc 
vreme de 3 zile, iar apoi adorm ca niște copii alintați.

Stâncile de granit, sculpturi abstracte stau de strajă 
peste vremuri. Albina liguriană stropită cu aur lasă în 
palmele mele nectarul zeilor-mierea. O ceață se lasă 
peste lume, Creatorul iscusit s-a întrecut pe sine când 
acest continent a zămislit a șasea zi, apoi s-a odihnit.

Vizualizări: 12

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

© 2018   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor