Ascultă, iubite, ce dulce e viața 
când clopote bat la răspântii de zori, 
iar stelele cad din senin dimineața 
în păru-mi ce scapă spre tâmple de flori. 

Mai lasă aleanul și lasă tăcerea 
Iubirea-i doar una, altarul suprem 
învață-mă-n taină ce e mângâierea, 
durerea uitării și gândul blestem 

Și lasă strigoii la margini de lume 
trăiește intens azi, la timpul prezent 
iar zbuciumul nopții să cadă în spume 
pe brațe zdrobite de dorul absent 

Ce sfânt îmi e visul când timpul desparte 
prin spații cernite eșarfe de nori 
și-alergă senine iluzii deșarte 
vom fi împreună ca doi muritori?

Vizualizări: 138

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Comentariu publicat de Liliana Zaharia pe Septembrie 17, 2014 la 10:08pm

Mulțumesc pentru vizită și apreciere, Stoica Alina și Vizireanu Fulvia

Comentariu publicat de Stoica Alina pe Septembrie 14, 2014 la 7:31pm

 Elena Filatov.Art

Comentariu publicat de Liliana Zaharia pe Septembrie 8, 2014 la 4:10pm

Mulțumesc mult pentru apreciere. dl. Ninel Vrânceanu.

Comentariu publicat de Ninel Vrânceanu pe Septembrie 4, 2014 la 6:50pm

Cât suflet, câtă sensibilitate! Am citit cu încântare!

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor