- Ce dacă plouă iarăși și toamna ne îmbie

Să ne desfacem patul și dezbrăcați de haine

În așternuturi calde, pătrunși de poezie,

Să penetrăm spre noapte în centrul unei taine?

 

Al nostru e misterul și drumul spre-nălțare

Că atingând nirvana vom trece spre lumină

Și vom gusta din ansă ca pe-o eliberare

Învățătura sacră și lacrima divină.

 

Ne contopim, iubito, în flux de energie

Să ne pătrundem tandru atomii din stamine

Că ce-i al tău de veacuri mi se cuvine mie

Și tot ce-mi curge-n vene e numai pentru tine.

 

- Ne-au iscodit prelaţii, dar timpul ni se-nchină,

Căutătorii de perle-n abisurile vieţii,

Am regăsit cărarea ce duce spre lumină,

Transcendental străbatem cu inima pereţii

 

Ce ne despart, când vremea ne ţine la distanţă,

Ne penetrăm coconul doar cu credinţa pură

Că undeva în lume, lipsit de importanţă,

Minutul stă de strajă cu lacăte la gură.

 

În cartea vieţii toamna întoarce pagini scrise

Cu sângele albastru al mustului din vie,

Port aurul iubirii în palmele deschise

Și ce-i al tău de veacuri mi se cuvine mie.

 

Ioan Grigoraș & Liliana Trif

Vizualizări: 10

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară !

Alătură-te reţelei reţeaua literară

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2017   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor