priveam de-o vreme fotografia ta
cu stâpi de telefonie fixă
şi cearşafuri de nori
zvântate pe sârma zâmbetului,
buzele păreau arse de cerul senin
al confesiunii chipului tău ce nu se oprea
din mers, asemenea unui râu
ce-şi caută temător valea îmbrăţişarii.

Vizualizări: 8

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru în reţeaua literară / la red literaria !

Alătură-te reţelei reţeaua literară / la red literaria

Insignă

Se încarcă...

Fişiere video

  • Adăugare fişiere video
  • Vizualizează Tot

Statistici

Top Poetry Sites

© 2020   Created by Gelu Vlaşin.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor